Autofagia bugetara la romani
Ionel Bostan
Sistemul confuz de reglementare a salarizarii bugetarilor, mentinut pana la adoptarea legii unitare, a generat un numar coplesitor de conflicte colective vizand diferente pecuniare aferente ultimilor ani. Solutionarea acestora in instantele specializate, in multe cazuri in favoarea salariatilor din sistemul public, a pus Ministerul Finantelor Publice (MFP) in situatia de a nu putea nici pe departe onora platile aferente unor hotarari definitive si irevocabile. Adesea, sumele in discutie intreceau marimea bugetului alocat pentru salarii in anul curent la unele din institutiile al caror personal cerea, cu acte in regula, chiar si executarea silita a acestora. In cazul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) s-a ajuns ca salariatii reclamanti sa solicite atat poprirea conturilor institutiei dar si executarea silita a sediului MCSI. Rezolvarea situatiei a presupus alocari suplimentare de bani publici. In consecinta, hotararile judecatoresti fiind definitive si irevocabile, s-a recurs la majorarea cu sume considerabile – prin HG – a bugetelor institutiilor in cauza.
Inconsistenta “echivalentei ricardiene”
Cristian Paun – Director executiv SOREC
Economia abunda de “teorii” care vin in sprijinul interventionismului care agreseaza mecanismele de piata si proprietatea fiecaruia dintre noi in diferite feluri: taxare directa si indirecta, stabilirea unor reguli / limitari in a folosi proprietatea privata, reglementari / fixari de preturi sau crearea unor institutii de control / supraveghere / autorizare a operatiunilor din piata. Orice initiativa liberala de a reduce taxele, de a liberaliza mecanismele de piata se loveste de un zid de aparare pe mai multe randuri facut de specialisti si teoreticieni care inventeaza teorii si argumente de multe ori lipsite de cea mai elementara logica economica.
Conferintele Finantare.ro trec in 2013. Interviu cu Marius Alexa
Reporter: Ionel Timisan
Marius Alexa este fondator al retelei de site-uri Arhipelago si este un reprezentant de marca pentru antreprenoriatul din Iasi. S-a facut remarcat prin implicarea activa in dezvoltarea mediului de afaceri local dar si in online, fiind fondatorul portalului de finantari Finantare.ro. A pus bazele JCI Iasi iar in perioada anului 2010 a fost presedinte JCI Romania. Cu o activitate bogata in spate, a imbracat mai multe haine din punct de vedere profesional, dintre care amintim pe cele de CEO, profesor, trainer, antreprenor, speaker, manager iar in anul 2012 l-am gasit si sub cea de organizator a seriei de conferinte Finantare.ro
Project Managerul si consultanta din Romania. Interviu cu Catalin-Teodor Dogaru
Reporter: Ionel Timisan
Catalin-Teodor Dogaru, specialist in project management, acreditat PhD, MBA, PMP. Trainer, consultant si managing partner la TSP (smartprojects.ro), Catalin Dogaru este o figura ce se prezinta cu un nivel ridicat de entuziast pentru Managementul de Proiect, program, proces. El avand in permanenta atentia indreptata spre noile dezvoltari si practici din acest domeniu, urmarind in mod permanent talentul si inovatia in aceasta industrie. Titlul de doctor in telecomunicatii denota pasiunea pentru perfectionare continua si nicidecum dorinta de a mai adauga un titlu langa nume. Acelasi lucru se poate spune si despre programul de MBA in Managementul Proiectelor si Proceselor absolvit recent la Universitatea din Viena sau despre titlul de PMP. Iar pe parcursul anului 2012, l-am putut remarca in calitate de speaker in cadrul seriei de conferinte Finantare.ro. Ocazii cu care am putut afla de la Catalin Dogaru, mai multe opinii din sfera Managementului de Proiect.
Infatuarea fatala a intelectualilor
Gabriel MURSA – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
De la Platon incoace, intelectualii au manifestat o apetenta irezistibila pentru ingineria sociala. Inspirati de carti precum Republica sau Legile, ei si-au imaginat ca slabiciunile lumii in care traim pot fi eliminate prin simpla “stergere a panzei”, o figura de stil in spatele careia, cel mai invidiat ganditor al omenirii isi ascundea planul maret al reconstruirii civilizatiei pe baze pur rationale. Asadar, proiectul deliberat, constient putea sa inlature subrezeniile oricarei ordini constituite din muritori fatalmente imperfecti. Evident, erau necesare cateva conditii sine-qua-non ale desavarsirii lumii terestre: disparitia proprietatii private, izgonirea nemiloasa a libertatii personale, tratarea fara anestezice a egoismului, controlul deplin al vietii personale de catre politia copulatiei si suprimarea, desigur, in interes comun, a gandirii pe cont propriu.
Ce stiati despre Premiul Nobel pentru Economie?
Ionel Timisan
Este o intrebare interesanta la care merita sa ii cautam raspunsul pentru cateva minute. Merita acest efort datorita faptului ca raspunsul ne permite sa descoperim aspecte interesante al acestui premiu deosebit din seria premiilor Nobel. Premiul Nobel pentru Economie poarta numele oficial “Premiul Sveriges Riksbank in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel” din 2006 si nu este unul dintre Premiile Nobel fondate cu voia lui Alfred Nobel in 1895, dar este considerat a fi unul dintre ele. In prezent, numele oficial purtat de acest premiu se afla la a XII-a redenumire, numele oficial ce i-a fost acordat initial fiind “Premiul in stiinte economice dedicat in memoria lui Alfred Nobel”.
In cine au romanii incredere
Va propun o privire asupra urmatoarelor informatii: conform unui studiu realizat de GFK in Romania pe tema gradului de incredere (1) al populatiei in diferite profesii, in 2011, romanii au incredere in (am trecut doar ce depasea 50%): pompieri 93 %; armata 88 %; profesori 85%; postasi 85 %; doctori 79 %; cercetatori in marketing 65 %; ONG-uri de mediu 63 %; Biserica 58 %; politisti 55 %; jurnalisti 53 %; organizatii caritabile 50 %.
Despre PIB, pic(atura) cu pic(atura) si o crestere economica pe masura
Octavian Dospinescu
La momentul scrierii acestor randuri, tocmai s-a terminat un proces electoral care a generat o majoritate substantiala in Parlament. Promisiuni, rafuieli, intrebari de tipul “Eu cu cine votez…?”, estimari si analize…tot tacamul. Dupa asezarea linistii, precum in celebrul banc cu batranica ce intreaba “Da’ violu’, maica, violu’?”, apare intrebarea: “Da’ bugetu’, bugetu’?!?”. Mi se pare absolut fabulos ca intr-o tara in care criza economica a fost invocata si (des)cantata de toti marii oameni politici, faptul ca suntem in decembrie 2012 si nu se stie NIMIC despre bugetul natiunii pe anul 2013 nu deranjeaza pe NIMENI. Probabil ca dintr-un exagerat simt al prudentei, se asteapta mai intai trecerea cu bine a Apocalipsei.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
