Macroeconomisti si microbisti

Octavian-Dragomir JORA

Zic unii intelectuali aroganti, printre multe alte arogante, ca nimic nu este mai rar in vestiarul echipelor de fotbal decat cartile, cele de citit. Raritatea in sens statistic este rasturnata de cea economica, fiindca atunci cand apare un asa totem el devine, raportat la nevoile arhetipale ale mingicarului, unul abundent spre nefolositor. Totusi, fotbalistii nu sunt doar vietati animate de instinctul mingii; intelectul lor, disciplinat, poate deveni, de la o faza la alta, ba torent, ba stavilar in calea arabescurilor de driblinguri si caligrafiilor de pase ale talentatilor puri; dupa cum nici consumatorii-spectatori de driblinguri si de pase nu sunt neaparat fiinte rudimentare savurand, gregar, pastise (diluate in prezent) ale reprezentatiilor ludic-letale din antice arene.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (II)

Jesus Huerta de SOTO

4. Eterogena si pestrita “coalitie anti-euro”

In randurile ce urmeaza, vom analiza pe scurt eterogenul si pestritul amalgam format din adversari ai monedei euro, care include in randurile sale elemente atat de disparate precum doctrinari ai extremei stanga si ai extremei dreapta, keynesieni nostalgici sau ireductibili gen Krugman si Stiglitz, monetaristi dogmatici, adepti ai cursurilor de schimb flexibile (Barro si altii), adeptii naivi ai teoriei zonelor monetare optime a lui Mundell, sovini terorizati ai dolarului (si ai lirei sterline) si, in sfarsit, legiunea de defetisti confuzi care, “in fata iminentei disparitii a monedei euro”, propun dinamitarea si abolirea ei cat mai rapida (1).

Convergenta/divergenta ciclurilor economice in Zona Euro (12)

Andrei RADULESCU

Convergenta ciclurilor economice ale statelor din cadrul unei Uniuni Monetare constituie unul din criteriile fundamentale mentionate de literatura Zonelor Monetare Optime. Importanta acestui criteriu este relativ imediata. Conform principalelor contributii la aceasta literatura, o convergenta a ciclurilor economice contribuie la cresterea gradului de integrare economica a statelor membre ale unei Uniunii Monetare – o sincronizare mai buna din punct de vedere macroeconomic. Cu alte cuvinte, se poate spune ca acest proces poate determina o transmitere mai eficienta a deciziilor de politica monetara (stabilite de banca centrala a Zonei Monetare), care sa determine o reducere a probabilitatii ocurentei si manifestarii socurilor asimetrice.

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (II)

Gabriel MURSA

3. Euro si libertatea de alegere

O buna parte a umanitatii se bucura, astazi, de avantajele sistemului politic pluralist si de cele ale economiei de piata. Din punct de vedere politic, indivizii pot alege sa fie socialisti (trebuie sa acceptam ca societatea libera cunoaste acest paradox), ecologisti, conservatori, liberali, crestin-democrati, monarhisti sau republicani. Din punct de vedere economic, ei pot decide daca merg in automobile decapotabile sau cu autobuzul, isi pot alege brand-ul hainelor imbracate, pot opta pentru vacante la mare sau la munte, pentru carne de porc sau pentru cea de vita. Omul civilizat poate alege in functie de pret, calitate, marca, dupa cum are posibilitatea de a calatori, practic, fara restrictii. Chiar daca sistemele politice si economice nu functioneaza nicaieri in lume asa cum ar trebui, nimeni din lumea civilizata nu se poate plange ca, in principiu, este lipsit de libertate. Cu toate acestea, inclusiv in cea mai avansata tara din lume, individul nu detine dreptul de a-si alege moneda.

Lobby pentru adoptarea unui cod de conduita etica in afaceri – un ambasador al schimbarii in bine

Daniela Tatiana (Corodeanu) AGHEORGHIESEI

O scurta incursiune in bogata literatura de specialitate cu privire la codurile de etica regaseste prezenta acestora in SUA inca prin anii 1900, ca un instrument de control pentru exercitarea puterii imense a corportatiilor. Referiri despre codurile de etica apar si in anii 1950, o data cu aparitia legii anti-trust (cf. Gael M. Mcdonald, 2009), dar recunoasterea lor deplina, in forma apropiata de cea din prezent, apare in perioada anilor 1980, in rolul lor de “creeds” sau “credos” pentru promovarea eticii si reputatiei organizationale (cf. Stevens, 2008, p. 601). Cu toate acestea, cel putin in acea perioada, codurile de etica purtau o amprenta puternic legalista.

Codul de etica este un document scris care include un set de principii si standarde etice cu rolul de ghidare a comportamentului personalului unei organizatiei. Termenul de cod de etica este un termen general, “umbrela”, care acopera insa diferentieri importante.

Inconstientul economiei

Tiberiu BRAILEAN

Pe masa de lucru a economistului trebuie asezate toate instrumentele antropologiei si psihologiei. De fapt, toate stiintele omului sint, pe rind, auxiliare unele fata de celelalte. Economia imprumuta si ea tonul si culoarea ideilor timpului sau, iar uneori le determina, cum e cazul globalizarii. In ce priveste metoda, ea nu trebuie separata nici de legile istoriei, nici de cele ale naturii, desi observam cum obiectivitatea stiintifica e substituita, incet, dar sigur, de o intreaga literatura a adevarurilor neverificate si neverificabile. O noua stiinta economica se configureaza prin operele lui Graham Wallas (Human Nature in Politics), R. H. Tawney (Religion and the Rise of Capitalism), ambii succesori ai lui Weber, dar si prin altele semnate de M.I. Ostrogorski, Robert Michel sau Charles A. Beard.

Conferinta Finantare.ro isi concentreaza fortele in capitala

Resursele disponibile si modul de administrare al acestora dicteaza sansele de reusita ale unui proiect sau afaceri. Anual apar in librarii sau pe internet carti si articole in care autorii ofera retete pentru atingerea succesului, dar de multe ori lucrurile sunt prezentate la modul general iar intrebarile particulare raman tot fara raspuns.

Conferinta Finantare.ro ofera ca solutie in acest sens sansa de a interactiona direct cu expertii intr-un cadru de expunere, analiza si dezbatere a celor mai importante notiuni, probleme si tendinte in domenii cheie pentru initierea si dezvoltarea proiectelor/afacerilor – finantari, investitii si management de proiect.