Raport macroeconomic Romania – noiembrie 2012

Andrei Radulescu – Senior Investment Analyst SSIF Broker

 Activitatea economica si piata fortei de munca

 Institutul National de Statistica a comunicat datele cu privire la evolutia dezagregata a PIB-ului in trimestrul III. Economia interna a reintrat in contractie economica (declin de 0,5% q/q ) (-0,6% an/an) in T3.

Pietele financiare internationale – evolutii luna noiembrie 2012

Andrei Radulescu – Senior Investment Analyst SSIF Broker

Evolutii recente

Pietele de capital au crescut in noiembrie, evolutie determinata de evolutiile predominant favorabile ale indicatorilor macroeconomici (in Statele Unite si China), dar si de asteptarile cu privire la solutionarea favorabila a problemei fiscal cliff (declaratiile unor lideri americani au indus optimism pietelor la finalul lunii noiembrie), sau de diminuarea in intensitate a preocuparilor cu privire la situatia din Zona Euro (primele de risc din regiune au scazut pe parcursul lunii). Indicele global MSCI a crescut cu 1,1% pe parcursul lunii noiembrie, pana la 1 315,49 p..

Scurta analiza macroeconomica la nivel mondial – noiembrie 2012

Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Luna noiembrie s-a caracterizat prin consolidarea semnalelor de stabilizare a climatului macro-financiar pe mapamond. Economia mondiala a continuat sa evolueze la un ritm sub potential, iar divergentele economice persista in randul principalelor blocuri economice ale lumii. Pe de o parte, mentionez evolutiile predominant favorabile din Statele Unite si China, primele doua economii ale lumii. In economia americana procesul de refacere a pietei imobiliare continua, fiind impulsionat de nivelul minim record al costurilor de finantare. Atrag atentia cu privire la rezistenta economiei atat la Uraganul Sandy, dar si la fenomenul fiscal cliff. In China planurile de dezvoltare a infrastructurii adoptate la jumatatea anului se resimt favorabil, indeosebi la nivelul industriei prelucratoare. Pe de alta parte, evolutia indicatorilor macroeconomici din Zona Euro exprima faptul ca recesiune se va prelungi si in ultimul trimestru din acest an.

Presa si rechinii de apa dulce

   Norel Moise

Am declarat de nenumarate ori ca breasla jurnalistilor, indeosebi cea din sfera economica, este in mare suferinta. Pe de o parte, nivelul de pregatire cu care absolventii ies de pe bancile scolii e de cele mai multe ori limitat, ca sa folosesc un termen elegant. Pe de alta parte mediul in care ar urma sa se dezvolte e unul dur, plin de capcane dar si de tentatii. Oceanul de informatie e impartit strict pe interese, oligopolul e instaurat ca la manual. In aceste conditii e atat de usor sa ti se serveasca pe tava o stire bomba (fabricata in multiplele labotaroare ale dezinformarii) si sa fii atat de convins ca ai dat lovitura carierei (in realitate ai redescoperit roata)! Fara sa iti dai seama, cazi la datorie (a se citi in ridicol) pe o tabla de sah, intr-un joc in care nu ai fost nimic mai mult decat un simplu pion.

CEC Bank combina tezaurul increderii cu adaptabilitatea permanenta. Interviu cu Radu Gratian Ghetea

Radu Gratian Ghetea – CEC Bank

Cu o experienta in activitatea bancara de 40 de ani, Radu Gratian Ghetea a devenit o figura emblematica in peisajul bancar romanesc. Echilibrul, profesionalismul, carisma, sunt calitati care l-au facut remarcabil si, in acelasi timp, “eligibil” pentru doua functii foarte importante: cea de presedinte de peste un deceniu al Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor, precum si cea de Presedinte CEC Bank, cea mai veche institutie de credit romaneasca (mandat asumat intr-o perioada foarte dificila pentru institutia in cauza). Am avut onoarea sa aflam cate ceva din tainele acestei cariere de succes prin intermediul unui interviu acordat cu mare amabilitate de catre domnia sa (confirmandu-ne inca odata de ce este considerat a fi unul dintre cei mai populari si transparenti bancheri).

Imposibilitatea economica a contractelor bancare moderne

 Cristian Paun

 Exista o lamentare clara cu privire la cauzele crizelor actuale. Exista si o tendinta clara de ascundere a adevarului si de punere a paturii pe tambal in aceasta privinta. Oricine si orice e mai vinovat de criza actuala decat sistemul bancar si bancile centrale. S-a ajuns pana intr-acolo incat vina e pusa in spinarea sectorului privat care s-a abtinut brusc de la investitii sau de la consum, care refuza cu incapatanare sa mai duca o viata pe creditul bancar oferit cu atata darnicie de catre bancile comerciale. Evident ca necunoasterea cauzelor crizelor financiare duce la tot soiul de propuneri de reforma care mai de care mai ciudate si mai in afara logicii economice (dobanzi cat mai apropiate de zero, bani cat mai globalizati si mai controlati politic, datorii publice scapate de sub control, deficite cat mai mari). Austeritate statului e tot mai incriminata de o lume obisnuita sa isi extraga rente sub diferite forme la umbra statului asistential. Nici pietele si capitalismul nu sunt excluse din boxa acuzatiilor cu privire la criza.

In apararea pietei libere

   Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania

   Au trecut mai bine de cinci ani de la inceputul actualei depresiuni economice, iar explicatiile dominante privind originile sale nu par sa lase loc de prea multe interpretari. Asadar, atat in mass-media, cat si in mediile intelectuale domneste punctul de vedere conform caruia marasmul in care a plonjat sistemul economic mondial se datoreaza  excesului de politici liberale practicate in ultimile decenii. Carismaticii analisti de televiziune se iau la intrecere cu pedantii profesori de teorie economica din universitati in incercarea lor de a gasi mai repede cauzele evenimentelor recente in presupusele defecte congenitale ale pietei libere. Unii dintre ei, investitori pe bursa in produse derivate de mare risc, dar extrem de profitabile in caz de reusita, nu se sfiesc sa explice depresiunea slabiciunile inerente ale “fundamentalismului pietei”, o sintagma inventata de unul dintre cei mai mari speculatori ai tuturor timpurilor. In plus, librariile sunt inundate cu tiparituri care ataca fara menajamente capitalismul, punandu-i in carca toate relele de pe fata Pamantului. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire masivul viraj spre stanga al opiniei publice, succesul “Indignatilor” sau cererea tot mai intensa a oamenilor simpli pentru politici interventioniste.

50 de ani, 50 de conferinte, un mare succes

Cristian Popescu

Iata-ne la o varsta la care putem sa privim in urma si sa fim mandri de ceea ce am realizat. Da, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi implineste, in aceasta perioada, jumatate de secol de existenta. Are o varsta a maturitatii, fara a-si pierde vigoarea tineretii. Sunt facultati mai vechi in tara. Este adevarat, dar nu ne luam la intrecere cu nimeni, cel putin nu la capitolul varsta. Insa, daca am vrea sa fim exacti, am putea sa argumentam ca, desi FEAA sarbatoreste 50 de ani, invatamantul economic iesean a implinit, deja, cel putin 152 de ani, daca am lua ca reper anul 1860, in care Ion Strat, primul rector al nou infiintatei universitati iesene, deschidea activitatea cu un curs de economie. Putem merge chiar mai in urma cu 27 de ani, pentru ca in 1843 Ion Ghica prezenta in fata cursantilor de la Academia Mihaileana din Iasi un curs de economie adaptat dupa scoala franceza. Iata, asadar, crampeie de istorie de care suntem mandri si care ne dau imboldul de a privi curajosi spre viitor. Care ne leaga de un trecut onorabil si ne dau dreptul la respect.