Problema raritatii resurselor si scandalul Rosia Montana
Cristian POPESCU – prodecan FEAA, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi
E in voga sa declari ca esti pro sau contra exploatarii de la Rosia Montana. Daca ii intrebi, pe cei ce-si manifesta optiunea, pe ce este fundamentata, cel mai adesea auzi vorbindu-se de locuri de munca sau de cianuri. Sigur, sunt si astea lucruri importante. Un loc de munca este aducator de venitur si potentator de crestere economica, daca ar fi sa ne luam dupa teoriile keynesiene. Iar cianurile aduc costuri suplimentare si, bineinteles, conform principiului rationalitatii, incercarea celor ce le suporta (Gabriel Resources in cazul de fata) de a le diminua la maximum posibil. De aici ingrijorarea ecologistilor ca se va cobora sub o anumita limita, ceea ce poate conduce la degradarea mediului si chiar la dezastre ecologice. Cu totii sunt fermi in ceea ce spun si tind sa le dau dreptate. Si atunci pot fi intrebat: dar dumneata nu ai nicio parere? Ba da, am una. Si daca stau si ma gandesc bine, ea ma plaseaza in lista contestatarilor proiectului RM. Dar argumentul meu e de cu totul alta natura decat cel uzitat. Si mi-ar placea sa fie luat in considerare, pentru ca e unul extrem de important.
De la literatura la “afacere sociala” – de vorba cu autorul “Jurnalului unui bancher pe drumuri”, Codrut Nicolau
Reporter: Bogdan Capraru
Cartea “Jurnal de bancher pe drumuri”, publicata de Editura Benefica, este “un jurnal de calatorie atipic”, scris in totalitate pe un telefon blackberry de un “bancher corporatist”, care isi propune nu doar sa descrie itinerarii, sa transmita impresii de calatorie, ci mai degraba “stari si reflectii”, experiente care ne fac sa ne ragasim fiecare dintre noi in paginile sale. Cartea este “atipica” nu doar prin felul in care a fost scrisa si structurata, ci si prin faptul ca, prin donarea drepturilor de autor catre HOSPICE Casa Sperantei,reprezinta si o actiune caritabila, fiind un model de “afacere sociala” in stil Muhammad Yunus, demn de urmat. Cateva dintre “secretele” acestui proiect ne-au fost dezvaluite de autor intr-un interviu dat revistei Economia Online.
Deflatie si libertate
Mihaela IFRIM
Deflatia este un subiect caruia i s-a alocat incomparabil mai putin spatiu de discutie fata de fenomenul monetar inrudit, inflatia. Din aceasta perspectiva, o lucrare aparuta sub numele “Deflatie si libertate” este mai mult decat binevenita. In plus, alaturarea in titlu a doua cuvinte care, la prima vedere, par sa nu aiba nicio legatura, suscita interesul pentru deslusirea, din parcurgerea cartii, a explicatiilor oferite de autor, reprezentant de marca al Scolii Austriece de Economie, Guido Hulsmann.
Raport macroeconomic Romania – august 2013
Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Activitatea economica si piata fortei de munca
Institutul National de Statistica a publicat estimarile preliminare cu privire la evolutia economiei interne in perioada aprilie – iunie. PIB-ul a decelerat in trimestrul II, consemnand un avans de 0,5% qoq (1,5% an/an), evolutie determinata, in principal, de persistenta unui climat dificil la nivelul cererii interne. Practic, in trimestrul II economia a resimtit intensificarea factorilor de risc macro-financiar pe mapamond, cu impact nefavorabil pentru climatul investitional intern (formarea bruta de capital s-a contractat cu 17,3% an/an).
NCPP si (re)echilibrarea organigramelor
Ionel BOSTAN
Intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura penala (NCPP) antreneaza, cum de altfel era de asteptat, mutatii (si) pe linie de resurse umane. O prima decizie in acest sens se refera la dilatarea schemei actuale de la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), care include 21 posturi de magistrat-asistent (MA), in conditiile in care aplicarea NCPP (Legea nr. 135/2010) reclama inca 14 asemenea pozitii.
Deoarece incepand cu data de 1 februarie 2014 (de la care se va aplica efectiv NCPP) MA exercita noi atributii (exclusive), constand in intocmirea raportului referitor la cererea de recurs in casatie si in indeplinirea/ completarea procedurii de comunicare, a fost demarata inclusiv modificarea bugetara necesara. S-a pregatit astfel, prin proiect de HG, initiat de MJ si postat pe sit-ul acestuia (www.just.ro), o suplimentare la sectiunea cheltuieli de personal, cifrata la 2,6 mil. lei. Sursa de acoperire: bugetul de stat (2014).
Colocviile Piata Financiara “Florin Petria” la o noua editie
In data de 20-21 septembrie a.c. au avut loc Colocviile revistei Piata Financiara “Florin Petria”, aflate la cea de-a V-a editie, eveniment organizat la Sinaia, Hotel Arca lui Noe. Astfel, alaturi de reprezentantii presei economice s-au aflat cei ai mediului financiar-bancar. In cadrul acestei manifestari au fost puse in discutie o serie de probleme actuale ale activitatii financiar-bancare din Romania.
10 lucruri pe care nu le stiai despre inflatie
Iuliana TOMULEASA
Cu totii auzim aproape in fiecare zi cate ceva despre inflatie, dar ce stim cu adevarat despre acest concept … ?
Inflatia, asa-numita “maladie a banilor”, reprezinta o crestere generalizata a preturilor bunurilor si serviciilor, aceasta fiind masurata prin indicele preturilor de consum (IPC).
Pentru amplificarea nivelului de educatie financiara, Banca Centrala Europeana a initiat o serie de actiuni de informare a publicului larg, in acest sens remarcandu-se si materiale didactice cu tematici specifice, spre exemplu filmuletul de animatie privind stabilitatea preturilor (Monstrul inflatiei: http://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/pricestab/html/index.ro.html).
In ceea ce urmeaza sunt evidentiate cateva aspecte interesante cu privire la fenomenul inflationist:
1. Termenul de inflatie isi are originea in cuvantul latinesc “inflare” ce reprezinta majorare sau umflare, fiind folosit prima data in anul 1838 pentru a descrie “o crestere a cantitatii de bani” din circulatie;
Revista presei internationale – TOP5 stiri WSJ si FT
Raluca DIACONU
The Wall Street Journal:
Pretul crizei financiare pentru economia americana
Criza din 2007 – 2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activitatii economice, consumului si avutiei financiare. Populatia SUA a fost nevoita sa suporte si alte costuri, precum cele determinate de consecintele psihologice, pierderea competentelor din cauza somajului prelungit, oportunitatile economice reduse si interventia tot mai puternica a statului in activitatea economica.
Criza financiara a costat economia americana intre 6.000 – 14.000 de miliarde de dolari, iar pagubele ar putea fi de peste doua ori mai mari, daca economia isi revine prea lent, potrivit unei estimari a Rezervei Federale (Fed) din Dallas.
*************************************************************************************
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
