Bogdan CAPRARU – redactor sef

In ultimul timp, discutiile se duc tot mai aprins pe efectele modifcarilor codului fiscal din Romania. Taberele sunt impartite, inclusiv la nivelul forurilor de decizie, tinand cont de faptul ca proiectul de lege a fost intors spre reexaminare de catre Presedintele Romaniei. De asemenea, si Banca Nationala a Romaniei a avut unele obiectii cu privire la unele aspecte. In cele din urma, Senatul a adoptat Noul Cod fiscal in sedinta din 1 septembrie a.c. Controversat sau nu, cert este ca acesta va aduce unele schimbari foarte importante, atat in plan macroeconomic, cat si microeconomic. O intrebare care nu intarzie si apara, ar fi aceea cum va impacta aceste modifcari banking-ul romanesc? Va avea efecte pozitive sau negative? Va impulsiona activitatea bancara din Romania sau, dimpotriva, va pune piedici in dezvoltare?

Nu trebuie sa uitam si faptul ca anul viitor va fi unul electoral si deja o serie de masuri sau intentii de masuri privind politica de cheltuieli bugetare ne arata o perspectiva de crestere a acetora, in special pe linia cheltuielilor salariale. Principala notate, cea mai vizibila, de fapt, adusa de Noul Cod fiscal este cea privind scaderea TVA de la 24% la 20% in anul ce vine. Astfel, avem doua masuri contradictorii: scadere de venituri bugetare (cel putin intr-o prima faza) si crestere concomitenta a cheltuielilor bugetare, ceea ce contravine principiului echilibrului bugetar. La nivel macro vom putea fi martorii cresterii consumului, incurajat de maririle de salarii si scaderi de taxe, consum care, daca nu va putea fi sustinut de oferta interna, va duce din nou la cresterea deficitului balantei externe. In acest context, in viitorul mai mult sau mai putin indepartat, vom putea fi martorii startului reinversarii trendului de dobanzi in economia romaneasca.

Pentru banci aceste masuri ar crea premisele cresterii creditarii, deoarece cererea de consum va creste, ca urmare a cresterii venitului disponibil al populatiei. Odata cu reinversarea trendului de dobanda, aceasta crestere a cererii de creditare va fi compensata de marirea pretului creditelor, atat pentru cele noi, cat si pentru cele aflate in sold (ratele de dobanda sunt indexate cu indicii ROBOR). Acum ramane de vazut in ce masura ampltudinea cresterii pretului creditelor bancare va compensa creseterea cererii de noi credite. De asemenea, este de vazut in ce masura scaderea TVA va conduce la scaderea preturilor bunurilor, pentru ca experienta ne arata ca scaderea acestora nu este in egala masura cu reducerea TVA-ului. In multe situatii, aceasta reducere a fost prilej pentru unele firme de a marii preturile pana la concurenta scaderii de TVA, pretul ramanand chiar neschimbat. Nu as avea nimic impotriva nici in aceasts situatie, daca aceste firme ar folosi cresterea de venituri, datorata acestui fenomen, pentru investitii, pentru imbunatatirea produselor si serviciilor sau chiar cresteri salariale…

Cert este ca dobanzile mai mari vor afecta deopotriva si cererea de credite pentru IMM-uri si corporatii. Mai mult, de la caz la caz, vom putea vedea si unele default-uri la creditele aflate in derulare. In situatiile in care nu s-a invatat inca lectia din cazul creditelor in franci elvetieni si gradul de indatorare a fost dus pana la maxim, acei debitori ar putea avea dificultati in rambursarea creditului.

Cred ca modifcarile codului fiscal ar fi trebuit duse spre alte coordonate, cu efecte de antrenare mult mai bine directionate in economie. Ele ar fi trebuit canalizate, in primul rand, in vederea dezvoltarii antreprenoriatului si a inovatiei antreprenoriale, cresterea investitiilor. De asemenea, masurile ar fi trebuit sa aduca si la o crestere a adancimii pietelor financiare din Romania, mai ales din perspectiva populatiei. Astfel, stimularea economisirii atat pe piata bancara, cat si pe piata de capital, directionarea catre asigurarile de sanatate private, de viata, precum si pensiile private ar fi putut scadea in timp presiunea pe cheltuielile publice cu sanatatea si pensiile din sistemul public. Asa cum am mai sustinut-o si cu alte ocazii, masurile fiscale ar trebui sa fie menite a ne face mai bogati, mai independenti financiar fata de banul public. De asemenea, ar trebui sa aduca plus valoare in economia romaneasca.