Echipa SSIF Broker

Politica monetara ca si instrument al cresterii economice-partea IV

Politicile adoptate de conducerea Japoniei pentru relansarea economica se concentreaza pe trei directii, relaxare monetara, relaxare fiscala si reforme structurale. Relaxarea monetara ar trebui sa inverseze trendul deflationist, relaxarea fiscala ar trebui sa incurajeze consumul iar reformele structurale ar trebui sa aduca crestere economica pe termen lung. Aceste trei directii de actiune pot aduce rezultatul dorit doar daca functioneaza impreuna insa pentru aceasta, conducerea Japoniei trebuie sa treaca de la stadiul de vorbe la cel de fapte. Reformele structurale sunt inca in faza de proiect, de lozinci si sloganuri iar efectele unui consum mai ridicat au fost deja anulate de cresterea taxelor.

Astfel ca, la ora actuala singura masura care are un oarecare success este relaxarea monetara insa increderea trebuie restabilita pe o baza mai solida decat inflatia. Reformele structurale sunt necesare pentru a creste competitivitatea companiilor japoneze si a evita deziluzia unei cresteri economice temporare. Guvernul japonez trebuie sa implementeze aceste reforme cat mai repede, atata vreme cat mai are capital politic, acesta fiind la cote ridicate ca urmare a cresterii inregistrata de bursa de la Tokyo anul trecut. Bursa din Japonia a avut insa un an 2014 agitat, acest lucru daunand capitalui politic de care se bucura guvernul tarii si implicit asupra capacitatii acestuia de a reforma.

Trebuie precizat ca in Japonia, votantii folosesc evolutia bursei pentru a stabili in ce directie economica se indreapta tara. Daca nu actioneaza acum, guvernul Abe risca sa nu mai poata face nimic pe viitor, o bursa in scadere fiind rezultatul unei guvernari ineficiente, cel putin in viziunea populatiei. Problema este insa ca guvernul japonez prefera calea mai usoara si anume inflatia adusa de relaxarea monetara in detrimentul reformelor stucturale, intotdeauna mai nepopulare. Astfel, conducerea Japoniei este adepta teoriei ca in situatia cresterii inflatiei, indivizii vor consuma mai mult acum pentru a evita sa cheltuie mai mult pe viitor.

Aceasta teorie neaga insa evidenta din Japonia, indivizii fiind inclinati sa cheltuie mai putin atunci cand se asteapta ca preturile sa creasca. Aceasta predispozitie este explicata prin faptul ca daca preturile cresc intr-un ritm mai rapid decat salariile, puterea de cumparare a populatiei se reduce. Desi multe companii au anuntat mariri de salarii, aceste cresteri sunt anulate de importurile tot mai scumpe din cauza deprecierii yenului. Aceasta depreciere este rezultatul relaxarii monetare si de ea beneficiaza doar exportatorii, dar cu toate acestea, balanta comerciala a Japoniei a devenit negativa.

Pe de alta parte, relaxarea fiscala trebuia sa ofere indivizilor motivatia de a cheltui mai mult insa masurile adoptate de guvern au fost insuficiente si oricum, au fost prompt anulate de marirea TVA de la 5% la 8%. In plus, se prevede inca o marire pana la 10% in octombrie anul viitor, aceste mariri successive de TVA combinate cu reducerea deficitului fiscal putand duce la exact opusul a ceea ce doreste guvernul. Daca indivizii consuma mai putin iar statul reduce si el cheltuielile, cresterea economica dorita nu va fi cu siguranta atinsa. Guvernul sustine insa ca austeritatea este necesara pentru a se evita ca Japonia sa devina o a doua Grecie, ignorand faptul ca spre deosebire de Grecia, Banca Centrala poate emite moneda.

Criza financiara a lovit in Europa in special acele tari care aveau deficite comerciale imense, tari care au fost parasite de creditorii externi si au vazut cum dobanzile la obligatiuni cresc exponential. Chiar daca in acest moment Japonia are deficit comercial, istoric aceasta tara este creditor net si are suficiente rezerve valutare. Faptul ca Banca Japoniei poate finanta deficitul fiscal si deci poate mentine ratele de dobanda la un nivel scazut ar trebui sa elimine cel putin pentru moment aceasta idee a austeritatii. Pana la urma, Japonia are nevoie intai de o relansare economica si abia apoi trebuie sa se gandeasca la reducerea deficitului bugetar.

www.ssifbroker.ro