Lorin DRAGAN

Ca si ospitalitatea care nu se reduce doar la prestatia celor din industria ospitalitatii, precum hotelierii, restaurantele sau divertismentul ci si la atitudinea functionarilor la intrarea in tara, a comerciantilor, localnicilor si al tuturor celor cu care intra in contact turistii, la fel si brandul de tara sau regiune nu se reduce la un concept creat si promovat, ci, graviteaza in jurul imaginii acelei tari sau regiuni formate printr-o multitudine de informatii si canale de propagare a acestora. Suprapunerea diverselor informatii cu mesajele asociate conceptului produc, dupa caz, in imaginarul turistilor reactii de confirmare, de dubiu, de surpriza, de negare sau chiar de ridiculizare. Imaginati-va ca Ibiza s-ar promova ca o destinatie de turism pentru seniori si familii cu copii mici, ar fi ridicol caci ani de zile am asociat ideile de distractie, petrecere, muzica, divertisment cu Ibiza.

Cateva exemple de brand-uri reusite

Favoritele mele sunt Australia si Columbia, iar mai nou Slovenia. Demersul lor a fost unul cinsitit, nu au incercat sa reinventeze atractii, civilizatii apuse cu care nu au avut vreo conexiune oricum sau povesti amatoresti ci au construit pe baza realismului atractiiilor lor si nu s-au ferit sa isi recunoasca fatis caracteristicile, chiar criticabile, in acest demers.

Australia, dupa filmul cu acelasi nume, care a cantarit mult ca impact, a lansat brandul Australia si campania asociata “So where the bloody hell are you?”, insistand pe atractiile naturale spectaculoase si pe stilul dezinvolt al localnicilor ce transpare si din expresia comuna lor de mai sus, considerata de unii, nedrept, ca nepoliticoasa.

Columbia a avut de creat un brand pe fondul temerilor tuturor fata de actiunile reprobabile ale Cartelului Drogurilor si a guerilelor maoiste. Au ales sa exploateze foarte curajos aceasta tema pe care au suprapus-o pe cea a ospitalitatii oamenilor, dansului in strada, gastronomiei originale locale, atractiilor naturale si a atmosferei unice din Columbia, toate sub sloganul: “Columbia, the only risk is wanting to stay”

Slovenia a initiat un brand modern, clar si sigur, iar in epoca consumatorului emotional, un mesaj precum “I FEEL sLOVEnia” mi se pare printre cele mai inspirate.

Era consumatorului emotional in turism si ospitalitate

Consumatorul modern se lasa condus de emotii mai mult ca niciodata. Nu se lasa condus exclusiv de ele, dar ele cantaresc in alegerile sale, adesea in defavoarea unor argumente rationale evidente doar pentru birocratii din spatele brandurilor de tara sau regionale.

Pentru acest consumator conteaza experientele, contactul cu localnicii, integrarea temporara in regiune, intelgerea unor realitati necosmetizate. El este cel ce petrece mult timp pe Facebook si alte retele sociale explorand preferintele, actiunile, parerile altor oameni, iar in vacanta il intereseaza toate aceste lucruri vis a vis de localnici si cultura locala. Retine atitudinea, glumele sau dezinteresul unui ospatar mai degraba decat calitatea mesei in sine, exceptand situatia cand acea masa este fie fabuloasa, fie dezastroasa. Il impresioneaza prezentul si situatia curenta la fel de mult, daca nu mai mult decat istoria locurilor.

Turistul modern emotional realizeaza instinctiv ca investitia in experiente este mai “rentabila” decat cea in bunuri. Smartphone-ul sau de 700 euro va fi depasit intr-un an de zile, dar vacanta sa, in Romania, de exemplu, tot de 700 de euro va trezi aceleasi emotii pozitive si peste 20 de ani.

La intoarcerea din vacanta relateaza mai degraba in registrul emotional: “mi s-a parut”, “am simtit”, “am avut o senzatie”, “am patruns mai bine”, “am discutat”, “am aflat” decat “am vazut”, “am fost”, “am facut”. Acestui consumator modern i se adreseaza mesajul asociat brandului de tara.

Romania vs Moldova pe terenul brandului de tara

Romania a alocat o finatare de aproape 100 milioane de euro, Moldova a beneficiat din partea SUA de un grant de aproximativ 0.1 milioane de dolari, adica de circa 1000 de ori mai putini bani investiti. Creatia brandului Romaniei a fost comisionata unei mari firme straine, superspecializate, in timp ce in Moldova echipa de proiect au reprezentat-o cativa tineri moldoveni entuziasti.

“Romania: Explore the Carpathian garden” reia tema imprecisa a Carpatilor, inspirata parca din zicala-mit specifica fazei nationaliste a comunismului autohton “ca la noi la nimeni”, propunand atractii naturale absolut replicabile nu doar in mai toate tarile europene ci inclusiv la concurentii nostri regionali. Vi se pare ca peisajele montane din Bulgaria, Serbia sau Ucraina sunt cu ceva mai prejos decat Carpathian Garden-ul romanesc ?! In concluzie, o tema expirata, cu atractii nediferentiate competitiv si localizare neclara (unde o fi Carpathian Garden asta ?!), dar mai ales un concept impersonal, strain si sec.

“Moldova: feel, taste, love” sau mai nou “Moldova: Welcome, taste, love” reflecta o abordare onesta, in spiritul Australiei si Columbiei, neinventand atractii neclare si generaliste ci exploatand spiritul acestei tari, regiuni, populatii: caldura, dezinvoltura, mancare si vin deosebite. Moldova e astfel egala cu ea insasi, iar cand strainii sunt intrebati ce le-a placut in Moldova majoritatea remarca oamenii sau activitati ce ii implica pe localnici

Intr-un exercitiu de pseudocercetare pe care l-am facut cu un soft de analiza de continut (un instrument sociologic de cercetare) principalele atractii ale Moldovei in ochii strainilor sunt: oamenii, ospitalitatea lor, dansurile traditionale, femeile frumoase, limba locala, viata de noapte, mancarea in oras, obieceiurile, limba. Cand acestia au fost rugati sa descrie Moldova in cateva cuvinte raspunsurile lor au variat tot in jurul oamenilor: “a beautiful country with beautiful people”, “the people are so friendly”, “small place but really wonderful and hospitable”, “wonderful, beautiful people”, “very very friendly”, “very homelike, it is very comfortable”, “peaceful country with hard working people”, “easy to get around ‘cause everyone is so helpful”, “a very interesting country with kind people”.

 Respondentii au fost straini participanti la un targ de turism si desi esantionul nu e reprezentativ, cred ca Moldova este pe drumul cel bun si brandul sau de  tara se suprapune foarte bine ca mesaj pe imaginea tarii. Este oare si cazul Romaniei ?