Author Archives: Gabriel MURSA
Geamul spart
Ati fost de fata atunci cand bunul negustor Jacques Bonhomme s-a infuriat deoarece fiul sau zvapaiat a spart un geam? Daca ati participat la aceasta scena, v-ati dat seama imediat ca toti spectatorii, vreo treizeci la numar, pareau sa se fi inteles intre ei, consolandu-l pe nefericitul proprietar cu aceeasi remarca invariabila: “Tot raul spre bine. Astfel de accidente pun economia in miscare. Toata lumea trebuie sa traiasca. Ce s-ar face geamgiii daca nu s-ar mai sparge geamuri?”.
Insa, in aceasta formula de compatimire exista o intreaga teorie, pe care ar fi bine o sesizam in acest caz simplu, avand in vedere ca, din pacate, ea este similara celei ce guverneaza majoritatea institutiilor noastre economice.
Logica pietelor
Gabriel MURSA – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
Desi reprezinta singura metoda rezonabila de alocare a resurselor rare, piata pare sa constituie, inca, o enigma pentru cei mai multi studiosi ai fenomenului economic. Daca aruncam o privire pe manualele de specialitate, vom descoperi explicatii simpliste, reductioniste si lipsite de logica, insa bine ambalate intr-un limbaj pompos si asezonate cu un bagaj metodologic importat din stiintele naturale. In principiu, procesul creator de prosperitate este descris prin “curbe”, “echilibre”, “coeficienti”, “mecanisme”, derivate, adica printr-un instrumentar care, in ciuda pretentiilor declarate, ingreuneaza enorm elucidarea fenomenelor producatoare de subzistente. Din nefericire, asa arata teoria economica dominanta (mainstream) a zilelor noastre, fapt ce limiteaza drastic posibilitatile de intelegere a modului de operare a sistemului pietelor libere, impiedicand, prin urmare, conceperea unor politici economice capabile sa stimuleze producerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor de consum.
O perspectiva neconventionala asupra politicii monetare
Ultimul deceniu a insemnat pentru economia mondiala si, implicit, pentru cea romaneasca o perioada extrem de bogata de evenimente. Dupa exuberanta anilor 2001-2008, a urmat “aterizarea fortata” din ultimii cinci ani. Succesiunea rapida si extrem de interesanta de “intamplari” cu caracter economic a dat nastere unei literaturi foarte eterogene, al carei obiectiv major a fost si este acela de a da explicatii si de a furniza solutii. Din nefericire, cele mai multe titluri aparute de-a lungul acestei perioade nu au reusit sa atraga atentia printr-un demers riguros si convingator, iar acest lucru este cu atat mai valabil pentru productia de carte autohtona.
Economie si luciditate
Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
Cei ce au avut sansa sa parcurga macar una din cele trei carti ale lui Jesús Huerta de Soto traduse in limba romana stiu deja ca aparitia unei lucrari a profesorului spaniol reprezinta in sine un eveniment remarcabil. Observatia isi pastreaza valabilitatea si pentru cea de-a patra traducere, intitulata Eseuri de economie politica.
In fapt, cartea de fata reprezinta o sinteza a celor mai importante articole publicate de autor de-a lungul timpului, pentru publicul spaniol, incluse in doua carti intitulate, initial, Estudios de economia politica si, apoi, Nuevos estudios de economia politica. In ciuda faptului ca se bazeaza pe articole sau eseuri scrise de-a lungul unei perioade relativ lungi, lucrarea are toate datele pentru a fi considerata un intreg bine slefuit si inchegat.
Aerul rarefiat al economiei
Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
In ciuda faptului ca eforturile unora dintre truditorii sai sunt recompensate cu distinctia suprema la care poate spera un muritor – Premiul Nobel -, stiinta economica nu s-a bucurat niciodata de o reputatie grozava. Motivul principal al acestui tratament profund nedrept, care a culminat, la mijlocul secolului al XIX-lea, cu atasarea etichetei “dismal science”, pare sa tina de insusi obiectul ei de activitate – studiul modului in care sunt create si distribuite subzistentele. Singurul copil legitim al unui scotian burlac, economia s-a ocupat de un aspect al vietii umane considerat, de majoritatea intelectualilor, ca avand o importanta periferica, marginala, care nu merita vreo atentie speciala. Spre deosebire de filosoful macinat de problema “sensului vietii”, de fizicianul preocupat cu dilatarea sau compresia Universului, economistul, ni se spune, se ocupa de chestiuni frivole precum productia de castraveti; o fi el un soi de intelectual, dar nu poate spera la mai mult decat statutul de “filozof al lucrurilor pamantesti”. La aceasta stare de fapt, au contribuit enorm mai toate religiile, ce au vazut in bogatie o piedica in calea unei existente terestre virtuoase, deci, si a unei mantuiri rentabile, dar si autorul celui mai celebru proiect de exorcizare a raului mundan, Platon.
Infatuarea fatala a intelectualilor
Gabriel MURSA – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
De la Platon incoace, intelectualii au manifestat o apetenta irezistibila pentru ingineria sociala. Inspirati de carti precum Republica sau Legile, ei si-au imaginat ca slabiciunile lumii in care traim pot fi eliminate prin simpla “stergere a panzei”, o figura de stil in spatele careia, cel mai invidiat ganditor al omenirii isi ascundea planul maret al reconstruirii civilizatiei pe baze pur rationale. Asadar, proiectul deliberat, constient putea sa inlature subrezeniile oricarei ordini constituite din muritori fatalmente imperfecti. Evident, erau necesare cateva conditii sine-qua-non ale desavarsirii lumii terestre: disparitia proprietatii private, izgonirea nemiloasa a libertatii personale, tratarea fara anestezice a egoismului, controlul deplin al vietii personale de catre politia copulatiei si suprimarea, desigur, in interes comun, a gandirii pe cont propriu.



Economia Online va propune revista presei economice din Romania