Author Archives: Gabriel MURSA

In apararea pietei libere

   Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania

   Au trecut mai bine de cinci ani de la inceputul actualei depresiuni economice, iar explicatiile dominante privind originile sale nu par sa lase loc de prea multe interpretari. Asadar, atat in mass-media, cat si in mediile intelectuale domneste punctul de vedere conform caruia marasmul in care a plonjat sistemul economic mondial se datoreaza  excesului de politici liberale practicate in ultimile decenii. Carismaticii analisti de televiziune se iau la intrecere cu pedantii profesori de teorie economica din universitati in incercarea lor de a gasi mai repede cauzele evenimentelor recente in presupusele defecte congenitale ale pietei libere. Unii dintre ei, investitori pe bursa in produse derivate de mare risc, dar extrem de profitabile in caz de reusita, nu se sfiesc sa explice depresiunea slabiciunile inerente ale “fundamentalismului pietei”, o sintagma inventata de unul dintre cei mai mari speculatori ai tuturor timpurilor. In plus, librariile sunt inundate cu tiparituri care ataca fara menajamente capitalismul, punandu-i in carca toate relele de pe fata Pamantului. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire masivul viraj spre stanga al opiniei publice, succesul “Indignatilor” sau cererea tot mai intensa a oamenilor simpli pentru politici interventioniste.

Euro-scepticism

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

 Dupa experienta terifianta a celui de-al Doilea Razboi Mondial, ideea crearii unei Europe unite s-a bucurat de un larg sprijin popular. Proiectul politic al unificarii tarilor de pe “batranul continent” a primit confirmarea omului de rand deoarece liderii politici au stiut sa-si justifice demersul recurgand la ajutorul intelectualilor, care, in dorinta lor de a se simti utili, au conceput teorii favorabile procesului de integrare. Mai mult decat atat, optimismul excesiv al truditorilor mintii a generat un consens cvasi-unanim in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru transpunerea in practica a idealurilor pan-europenismului. In consecinta, literatura de specialitate aparuta in ultimele decenii evidentiaza cu voiosie doar beneficiile integrarii, tratand cu o superficialitate suspecta posibilele sale efecte negative.

Autopsia unui esec (III)

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Euro si unificarea politicilor fiscale

Evenimentele economice din ultimii ani au condus la o serioasa criza de incredere in moneda unica europeana. Cresterea generalizata a preturilor, tendinta Bancii Centrale Europene de a monetiza deficitele bugetare nationale achizitia directa de obligatiuni guvernamentale, presiunea crescanda pentru sindicalizarea datoriei publice au generat o profunda neliniste pe pietele financiare, ceea ce a condus la o stirbire continua a prestigiului politicii monetare gandite de bancherii din Frankfurt. Pentru a evita prabusirea increderii in aceasta moneda fiduciara, proiectantii politicilor europene au tras concluzia ca succesul masurilor luate de BCE nu poate fi asigurat decat prin unificarea politicilor fiscale. Asadar, o politica monetara unica trebuie sustinuta de o politica fiscala unica.

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (II)

Gabriel MURSA

3. Euro si libertatea de alegere

O buna parte a umanitatii se bucura, astazi, de avantajele sistemului politic pluralist si de cele ale economiei de piata. Din punct de vedere politic, indivizii pot alege sa fie socialisti (trebuie sa acceptam ca societatea libera cunoaste acest paradox), ecologisti, conservatori, liberali, crestin-democrati, monarhisti sau republicani. Din punct de vedere economic, ei pot decide daca merg in automobile decapotabile sau cu autobuzul, isi pot alege brand-ul hainelor imbracate, pot opta pentru vacante la mare sau la munte, pentru carne de porc sau pentru cea de vita. Omul civilizat poate alege in functie de pret, calitate, marca, dupa cum are posibilitatea de a calatori, practic, fara restrictii. Chiar daca sistemele politice si economice nu functioneaza nicaieri in lume asa cum ar trebui, nimeni din lumea civilizata nu se poate plange ca, in principiu, este lipsit de libertate. Cu toate acestea, inclusiv in cea mai avansata tara din lume, individul nu detine dreptul de a-si alege moneda.

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (I)

Gabriel MURSA

Evolutiile economice recente din vestul “batranului continent” arata cat se poate de clar ca proiectul unei monede unice se dovedeste a fi un esec lamentabil. Desi existenta sa trebuia sa reprezinte incununarea eforturilor de unificare incepute acum mai bine de o jumatate de veac, moneda euro pare sa constituie una dintre piedicile majore in calea dinamicii sanatoase a economiilor de pe continentul ce poarta numele unei printese feniciene rapite de Zeus.

Dorintele initiale ale arhitectilor Uniunii Europene erau acelea de a crea un spatiu al libertatii, democratiei si liberului schimb. Insa, pe masura trecerii timpului, generoasele intentii de edificare a unei civilizatii fondate pe principiile liberalismului au fost inlocuite cu straduintele disperate de construire a unei societati conduse prin intermediul comisarilor si cu directive emanate de la un centru numit Bruxelles. In acest joc, moneda unica trebuia sa joace un rol esential, ea urmand sa fie folosita drept vehicul al centralizarii, desi ratiunile introducerii sale erau, cel putin la nivel declarativ, strict economice.

Prohodul capitalismului?

Gabriel MURSA

Orice s-ar putea spune despre noi, romanii, dar nu si ca ne-a parasit norocul. Om fi noi o napastuita “insula de latinitate intr-o mare slava”, un neam sacrificat de cinicii stapani ai lumii si surghiunit la periferia lumii occidentale pentru a tine piept invaziei Semilunei, insa cu greu s-ar putea admite ca zeita Fortuna ne-a intors definitiv spatele. Pe langa toate ne-noroc-irile ce s-au abatut (fatalmente, desigur) asupra noastra, de-a lungul unei istorii predestinate si nemeritate, am avut sansa unica de a asista, pe parcursul a doar doua decenii, la trecerea in nefiinta a celor mai importante sisteme de organizare sociala plasmuite de omenire.