Author Archives: Gabriel MURSA

Logica pietei

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

La prima vedere, titlul prezentei lucrari pare sa ne conduca spre ceea ce Karl Popper numea candva capcana antropomorfismului naiv, o conceptie primitiva prin care lucrurilor, obiectelor sau proceselor din natura li se confereau, in mod complet nejustificat, atribute specific umane. Spre exemplu, antropomorfismul sau animismul considera ca cei doi astri ceresti, Soarele si Luna, pot fi asemanati unor frati, adica, unor fiinte umane insufletite, care iubesc sau urasc, se bucura sau se intristeaza, compatimesc sau se arata nemiloase; ei gandesc si actioneaza. In sfera stiintelor sociale, animismul a condus la conceptia potrivit careia fenomenele sociale deriva dintr-o ratiune suprema, ca ele sunt directionate catre un scop prestabilit, ca sunt proiectate si ghidate in detaliu de o Ratiune Suprema, transcendentala, bine intentionata, chiar daca ea se dovedeste a fi greu de sesizat. Potrivit acestei viziuni arhaice, procesele sociale se deruleaza in conformitate cu un plan – in principiu, accesibil doar “mintilor alese” -, plan care guverneaza in detaliu viata cotidiana a tuturor pamantenilor, altfel, incapabili sa actioneze de o maniera “adecvata”. Cu alte cuvinte, orice lucru are un rost bine definit, exista ca o consecinta logica a unei misiuni ce i s-a atribuit, deriva dintr-un proces cristalin de deliberare.

Pascal Salin, radicalul rational (IV)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Pozitia profesorului Pascal Salin despre piete si stat se situeaza impotriva curentului dominant al secolului al XX-lea, format sub imperiul credintelor raspandite de povetele lui J. M. Keynes. Sub amenintarea efectelor devastatoare ale Marii Depresiuni din anii 1930 si indusi in eroare de pretinsele puteri magice ale metodelor de inginerie sociala concepute in aceeasi perioada, multi dintre cercetatorii fenomenelor sociale au abandonat invataturile fondatorilor stiintei economice, considerandu-le desuete, inadecvate vremurilor. In consecinta, lumea academica a abandonat calea “sistemului de principii” (B. Constant) care au pus bazele evolutiei extraordinare a lumii occidentale, alegand “drumul catre servitute”.

Pascal Salin, radicalul rational (III)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Din punctul sau de vedere, la originea depresiunii economice actuale se afla politica monetara a Statelor Unite, care, din dorinta de a stimula economia dupa reteta keynesiana, a recurs la o reducere masiva a ratei dobanzii, la inceputul anilor 2000. Or, diminuarea masiva a ratei dobanzii (de la 6.5% in anul 2000, la 1% in anul 2003) a creat o “bula financiara” si o deformare masiva a structurii “naturale” a sistemului productiv, prin intermediul expansiunii accelerate a creditului. Insa, economistii veritabili stiu ca, intr-o lume cu resurse rare, “minunile” au o viata foarte scurta. In consecinta, prosperitatea temporara creata de interventia unei agentii guvernamentale (in acest caz, banca centrala) este decontata cu un pret piperat printr-o depresiune, care corecteaza erorile comise sub impulsul iluziilor monetare generate de scaderea artificiala a ratei dobanzii de bancile centrale. Asadar, profesorul Salin ne explica faptul ca evenimentele ultimilor cinci-sase ani nu reprezinta altceva decat corectii dureroase ale “dezmatului” monetar si bugetar produs, in prima parte a anilor 2000, ca urmare a unei politici nechibzuite a autoritatilor.

Pascal Salin, radicalul rational (II)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Un rol important in apropierea profesorului Salin de conceptiile monetare ale Scolii austriece l-a avut intalnirea cu Hayek si cu una dintre cele mai interesante carti scrise de acesta, Denationalizarea banilor. In fond, procesele spontane ale pietei sunt incompatibile cu existenta unui monopolist care furnizeaza un element esential al functionarii pietelor, moneda. Asadar, profesorul Salin aduce argumente solide in favoarea eliminarii monopolului etatic asupra banilor, plecand de la premisa conform careia cea mai buna metoda de alocare a resurselor rare dintr-o economie este concurenta. Insa, apropierea de Scoala austriaca nu l-a facut sa accepte toate ideile acesteia. Spre exemplu, el nu accepta conceptia larg impartasita printre “austrieci”, dupa care solutia de salvare a sistemului monetar implica revenirea la etalonul-aur. O alta diferenta provine din atitudinea sa fata de sistemul bancar cu rezerve fractionare.

Pascal Salin, radicalul rational (I)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Oricat de pesimisti am fi, noi, europenii, traim intr-o societate civilizata. Gandim, ne exprimam si circulam liber, dispunem de o prosperitate la care strabunicii nostri nici nu visau. Razboaiele au devenit tot mai rare, iar gandirea rudimentara, specifica societatii autarhice, care a stat la baza atator lucruri rele, de-a lungul celei mai mari parti ai istoriei umanitatii, pare sa se estompeze tot mai mult. Astazi, gandim, invatam, muncim, scriem carti sau facem afaceri intr-o societate deschisa. Principiul fundamental dupa care se ghideaza tipul de ordine sociala ai carei membri suntem este cel al libertatii individuale. Intr-o carte scrisa acum aproape doua veacuri, François Guizot, intelectual ilustru, prim-ministru al Frantei de la acea vreme, sustinea ca istoria “batranului continent” inseamna, de fapt, o aspiratie neostoita a omului catre civilizatie. Dupa spusele sale, unul din principiile fundamentale care au stat la baza disolutiei ordinii sociale primitive si care au permis avansul lent si fragil al umanitatii spre civilizatie a fost libertatea personala.

Oda libertatii

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Daca ar fi sa alegem un singur ganditor dintre cei cau a avut un rol decisiv in evolutia liberalismului zilelor noastre acela ar trebui sa fie, fara urma de indoiala, Friedrich Hayek. Evident, sistemul de principii pe care s-a fondat lumea moderna datoreaza enorm unor intelectuali precum Ludwig von Mises sau Milton Friedman, care, in secolul al XX-lea, au rafinat si popularizat idei formulate de ganditorii Scolii de la Salamanca, de David Hume, Adam Smith sau Carl Menger. Insa, niciunul dintre acesti savanti nu a reusit sa faca o descriere atat de cuprinzatoare a societatii libere asa cum a facut detinatorul Premiului Nobel pentru economie din anul 1974. Ludwig von Mises a scris Human Action, probabil, cel mai bun tratat de economie aparut vreodata si a fost mentorul a generatii intregi de intelectuali reuniti sub umbrela Scolii Austriece, fiind, in mare masura, insusi descoperitorul lui Hayek. Milton Friedman, cel mai influent economist liberal al secolului trecut, atat in cercurile politice, cat si in randurile oamenilor obisnuiti, are meritul de a fi putut explica pe intelesul tuturor virtutile intrinseci ale lumii libere, in special prin doua carti ce ar trebui sa reprezinte lectura obligatorie pentru orice ins interesat de fenomenele sociale: Capitalism and liberty si Free to choose. Cu toate acestea, cele mai mari servicii aduse liberalismului contemporan vin dinspre Friedrich August von Hayek.

Sfarsitul unui mit?

sfarsitul_reglementarii_si_ultimul_reglementator_coperta_1Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Istoria ultimului secol pare sa conduca implacabil spre consacrarea mai multor mituri. Unul dintre acestea sustine ca perioadele de prosperitate si exuberanta ar fi rezultatul manii providentiale a statului, in timp ce crizele si depresiunile se nasc din incapacitatea pietei de a coordona rational procesele de alocare a resurselor rare. Asa se face ca, spre exemplu, marasmul economic al ultimei jumatati de deceniu tinde sa fie judecat din perspectiva acestei optici din ce in ce mai influente atat in lumea academica, dar si printre oamenii de rand. Altfel, cu greu putem da vreo explicatie rezonabila valului de etatism ce a urmat evenimentelor declansate in Statele Unite, in a doua jumatate a anului 2007.

Pledoarie pentru o moneda sanatoasa

Gabriel MursaGabriel Mursa – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Conceptia comuna despre fenomenele monetare sustine ca banii nu reprezinta nimic altceva decat bucatile de  hartie sau de metal emise de una dintre cele mai puternice institutii ale lumii moderne, banca centrala. Din aceasta perspectiva, intre pretinsii experti ai “stiintei intunecate” si cei care isi capata cultura economica “din auzite” nu pare sa existe o diferenta fundamentala. Si unii, si altii se ghideaza dupa celebra definitie data de Camera de Comert a Statelor Unite ale Americii, conform careia “banii reprezinta ceea ce decide statul”.   Dupa un veac de monopol al celei mai puternice entitati politico-economice a lumii – Sistemul Rezervelor Federale   (FED), banca centrala din SUA -, acest mod de gandire nici n-ar trebui sa ne mai mire. Cert este ca el a ajuns sa domine atat de mult explicatiile legate de fenomenele catalactice incat nici macar prieteni sinceri ai pietei libere (precum Milton Friedman si discipolii sai “monetaristi” de la Chicago) nu au reusit sa ramane “necontaminati”de virusul gandirii oficiale, etatismul monetar.