Unu din doi angajati romani considera ca ar putea avansa in cariera prin coaching

“Ce este coachingul? In ce situatii ati apela la coaching? Dupa cate sedinte ar trebui sa apara rezultatele?” La mai multe intrebari care au urmarit sa surprinda perspectiva romanilor despre coaching au raspuns peste 700 de angajati din mai mult de 90 de companii din Romania, in cadrul unei cercetari realizate de compania de training Ascendis timp de sase luni (mai – octombrie 2016).

“Coachingul reprezinta,in primul rand, un demers de dezvoltare a abilitatilor si competentelor profesionale ale unei persoane”, considera 57% dintre respondenti.

Pentru 28% dintre participantii la studiu, coachingul ar trebui utilizatpentru dezvoltarea abilitatilor de relationare ale angajatilor si doar unu din noua salariaticrede ca un astfel de demers este menit sa corecteze problemele de comportament ale unei persoane.

In prezent, tot mai multe organizatii apeleaza la coaching, atat pentru rezolvarea unor probleme punctuale, legate fie de performanta, fie de relationare, cat si pentru programe de dezvoltare de durata medie sau lunga pentru angajati. Participantii implicati in astfelprograme sunt persoane din diverse companii, de la toate nivelurile ierarhice, de la CEO/Director General, pana la nivelul de executie, cum sunt de exemplu specialistii sau ‹individual contributors›, dar exista si persoane care aleg pe cont propriu sa se inscrie intr-un program de coaching”, a declarat Andreea Popa, trainer si master coach Ascendis.

Spre deosebire de occidentali, salariatii romani nu sunt obisnuiti sa ceara

La intrebarea “Cine ar trebui sa initieze un program de coaching?”, mai mult de 40% dintre respondenti au considerat ca managerul este cel care artrebuisa ceara un astfel de program pentru un subordonat, iar 16% dintre angajatii participanti au indicat persoana din departamentul de resurse umane drept responsabila pentru aceasta initiativa, mai degraba decat seful direct.

Doar 30% au ales sa raspunda ca angajatul insusi ar trebui sa solicite implicarea intr-un program de dezvoltare.

In mod normal, persoana care are nevoie de coaching ar trebui sa semnaleze aceasta nevoie, indiferent de nivelul pe care il are in ierarhia organizatiei. Rezultatele sondajului sunt totusi explicabile prin prisma faptului ca, in Romania, oamenii au un nivel de asertivitate mai scazut decat in alte tari si, din acest motiv, nu formuleaza cereri explicite pentru satisfacerea propriilor nevoi. Practic, ei nu ‹indraznesc› sa ceara, ci se asteapta ca managerul direct sa sesizeze si sa propuna o astfel de solutie“, a spus Andreea Popa.

Trimisi la coaching si angajatii care au probleme, si “campionii”

In practica, exista doua categorii de persoane care beneficiaza de programe de coaching: cele care solicita singure inscrierea intr-un astfel de program si cele inscrise de catre managerul direct sau de un sponsor din cadrul companiei.

De cele mai multe ori, cei care s-au inscris singuri intr-un program de coachingvor sa rezolve probleme legate de propria performanta, de imaginea de sine, de siguranta de sine. Multi sunt manageri care au ajuns pe pozitii de conducere, propulsati de performanta lor individuala, dar, in noua pozitie, alte abilitati le pot aduce succesul. Ei genereaza acum rezultate coordonand o echipa, iar din aceasta fac parte oameni cu niveluri de motivatie si profiluridiferite. Astfel, managerii au dificultati, simt ca nu sunt pregatiti si oscileaza intre permisivitate si impunere pentru atingerea rezultatelor. Cum nici permisivitatea, nici impunerea nu reprezinta solutii eficace, noii manageri isi doresc sa rezolve acest tip de problema, formandu-si prin coaching abilitati de relationare si de management adecvate.

Pe de alta parte, cei care sunt inscrisi la coaching din initiativa sefului direct sau a sponsorului din organizatie se impart in doua categorii: unii sunt oameni despre care managerii cred ca isi greveaza performanta prin comportamente neproductive si in aceste situatii se urmareste constientizarea si schimbarea comportamentelor, iar cea de-a doua categorie este reprezentata de angajati foarte promitatori si in acest caz se urmareste dezvoltarea lor pentru a putea ocupa ulterior o noua pozitie in organizatie“, a explicat Andreea Popa.

Formarea ‹bisericutelor› in echipe, unul dintre semnalele nevoii de coaching

Intrebati despre coachingul de echipa, respondentii au spus ca, daca ar fi sa realizeze un top al situatiilor in care ar apela la acest tip de serviciu, in primul rand s-ar orienta catre un astfel de program pentru a rezolva probleme de cooperare in echipa si, in al doilea rand, pentru corectiile necesare cresterii performantei echipei.

Coachingul de echipa este solicitat, de exemplu, atunci cand membrii unei echipe nu colaboreaza bine, nu au o comunicare corecta, se blocheaza in proceduri sau exista o tendinta de excludere a unor membri prin formarea asa-numitor ‹bisericute›. De multe ori, colaborarea defectuoasa reprezinta, de fapt, si cauza lipsei de performanta in echipa. Rolul coach-ului este acela de a facilita identificarea problemelor, formularea corecta a unui obiectiv de echipa, apoigenerarea unor solutii adecvate si integrarea acestora intr-un plan realist, aplicabil imediat“, a comentat Andreea Popa.

Angajatii respondenti plaseaza pe ultimul loc situatia in care ar apela la coaching pentru a ameliora o relatie tensionata dintre un manager si un subaltern, situatie explicabila prin relatiile de multe ori distante sau defectuoase cu sefii lorsi, totodata, prin credinta ca, oricum, acest tip de relatie nu poate fi schimbat.

Jumatate de an – perioada maxima pentrucare angajatii ar merge la coaching

In ceea ce priveste perioada in care sesiunile de coaching ar trebui sa genereze rezultate, datele cercetarii arata ca majoritatea celor intervievati indica un interval intre doua si sase luni ca fiind perioadadupa care se asteapta sa aiba rezultatele urmarite in programul de dezvoltare, frecventa optima fiind in viziunea lor de o intalnire la una sau doua saptamani.

“Durata unui program de coaching variaza in functie de obiectivele urmarite, de nivelul de pregatire si disponibilitatea clientului, dar, in egala masura, si in functie de abilitatile pe care le are un coach. De aceea, pentru a face coaching, este necesara atat o formare corecta in acest domeniu, cat si, dupa parerea mea, de o implicare reala, semnificativa, alaturi de fiecare client”, a mai declarat Andreea Popa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *