Tag Archives: euro

Autopsia unui esec (III)

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Euro si unificarea politicilor fiscale

Evenimentele economice din ultimii ani au condus la o serioasa criza de incredere in moneda unica europeana. Cresterea generalizata a preturilor, tendinta Bancii Centrale Europene de a monetiza deficitele bugetare nationale achizitia directa de obligatiuni guvernamentale, presiunea crescanda pentru sindicalizarea datoriei publice au generat o profunda neliniste pe pietele financiare, ceea ce a condus la o stirbire continua a prestigiului politicii monetare gandite de bancherii din Frankfurt. Pentru a evita prabusirea increderii in aceasta moneda fiduciara, proiectantii politicilor europene au tras concluzia ca succesul masurilor luate de BCE nu poate fi asigurat decat prin unificarea politicilor fiscale. Asadar, o politica monetara unica trebuie sustinuta de o politica fiscala unica.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (II)

Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Eterogena si pestrita “coalitie anti-euro”

In randurile ce urmeaza, vom analiza pe scurt eterogenul si pestritul amalgam format din adversari ai monedei euro, care include in randurile sale elemente atat de disparate precum doctrinari ai extremei stanga si ai extremei dreapta, keynesieni nostalgici sau ireductibili gen Krugman si Stiglitz, monetaristi dogmatici, adepti ai cursurilor de schimb flexibile (Barro si altii), adeptii naivi ai teoriei zonelor monetare optime a lui Mundell, sovini terorizati ai dolarului (si ai lirei sterline) si, in sfarsit, legiunea de defetisti confuzi care, “in fata iminentei disparitii a monedei euro”, propun dinamitarea si abolirea ei cat mai rapida (1).

Convergenta/divergenta ciclurilor economice in Zona Euro (12)

Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Convergenta ciclurilor economice ale statelor din cadrul unei Uniuni Monetare constituie unul din criteriile fundamentale mentionate de literatura Zonelor Monetare Optime. Importanta acestui criteriu este relativ imediata. Conform principalelor contributii la aceasta literatura, o convergenta a ciclurilor economice contribuie la cresterea gradului de integrare economica a statelor membre ale unei Uniunii Monetare – o sincronizare mai buna din punct de vedere macroeconomic. Cu alte cuvinte, se poate spune ca acest proces poate determina o transmitere mai eficienta a deciziilor de politica monetara (stabilite de banca centrala a Zonei Monetare), care sa determine o reducere a probabilitatii ocurentei si manifestarii socurilor asimetrice.

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (II)

Gabriel MURSA

3. Euro si libertatea de alegere

O buna parte a umanitatii se bucura, astazi, de avantajele sistemului politic pluralist si de cele ale economiei de piata. Din punct de vedere politic, indivizii pot alege sa fie socialisti (trebuie sa acceptam ca societatea libera cunoaste acest paradox), ecologisti, conservatori, liberali, crestin-democrati, monarhisti sau republicani. Din punct de vedere economic, ei pot decide daca merg in automobile decapotabile sau cu autobuzul, isi pot alege brand-ul hainelor imbracate, pot opta pentru vacante la mare sau la munte, pentru carne de porc sau pentru cea de vita. Omul civilizat poate alege in functie de pret, calitate, marca, dupa cum are posibilitatea de a calatori, practic, fara restrictii. Chiar daca sistemele politice si economice nu functioneaza nicaieri in lume asa cum ar trebui, nimeni din lumea civilizata nu se poate plange ca, in principiu, este lipsit de libertate. Cu toate acestea, inclusiv in cea mai avansata tara din lume, individul nu detine dreptul de a-si alege moneda.

Lobby pentru adoptarea unui cod de conduita etica in afaceri – un ambasador al schimbarii in bine

Daniela Tatiana (Corodeanu) AGHEORGHIESEI

O scurta incursiune in bogata literatura de specialitate cu privire la codurile de etica regaseste prezenta acestora in SUA inca prin anii 1900, ca un instrument de control pentru exercitarea puterii imense a corportatiilor. Referiri despre codurile de etica apar si in anii 1950, o data cu aparitia legii anti-trust (cf. Gael M. Mcdonald, 2009), dar recunoasterea lor deplina, in forma apropiata de cea din prezent, apare in perioada anilor 1980, in rolul lor de “creeds” sau “credos” pentru promovarea eticii si reputatiei organizationale (cf. Stevens, 2008, p. 601). Cu toate acestea, cel putin in acea perioada, codurile de etica purtau o amprenta puternic legalista.

Codul de etica este un document scris care include un set de principii si standarde etice cu rolul de ghidare a comportamentului personalului unei organizatiei. Termenul de cod de etica este un termen general, “umbrela”, care acopera insa diferentieri importante.

Euro: intre ciocan si nicovala

Bogdan CAPRARU

In trecut, procedeul de confectionare a monedelor era unul rudimentar, realizat manual, folosind o matrita, nicovala si ciocanul. Materialul utilizat putea fi metal pretios sau nepretios, pentru monedele cu valori nominale mici. Astfel, banii aveau dubla credibilitate: cea a faptului ca erau emisi de catre autoritatea statului, in urma dreptului regalian, dar si cea a continutului de metal pretios. Acum banii nu mai au valoare intrinseca, desi emitentul a ramas tot statul, prin intermediul bancii centrale. Credibilitatea sa este asigurata atat reglementativ, cat si prin performanta economiei tarii in cauza, prin cantitatea de bunuri si servicii pe care aceasta o poate asigura. Crizele economice si financiare au dovedit pana acum ca acest stabiliment este ca un castel de carti de joc. In cazul in care acesta se naruie, totul depinde de cat de repede castelul este construit la loc, de gradul de incredere investit in economie de catre participantii la viata economica.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (I)

Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

1. Introducere: sistemul monetar ideal

Teoreticienii Scolii Austriece au depus un efort considerabil pentru a contura sistemul monetar ideal necesar unei economii de piata. Ei au conceput o intreaga teorie a ciclului economic, ce explica felul in care acesta este generat de o maniera recurenta prin expansiunea creditului, in absenta economisirii veritabile, pusa in practica de bancile centrale prin intermediul sistemului bancar cu rezerva fractionara. Din punct de vedere istoric, au explicat evolutia spontana a banilor si modul in care interventia coercitiva a statului, stimulata de grupurile de presiune puternice, a deturnat evolutia naturala a institutiilor bancare, indepartandu-le de sistemul pietei libere. La nivel etic, acesti intelectuali au evidentiat exigentele si principiile juridice ale dreptului de proprietate din perspectiva contractelor bancare, principii ivite din insasi natura economiei de piata si care, la randul lor, sunt absolut necesare corectei functionari a acesteia.

E bine sau e rau sa aderam la Euro?

Cristian PAUN

Este in momentul de fata o mare dilema pentru noi. Dilema e si mai mult accentuata de faptul ca ne apropiem cu pasi repezi de momentul de intrare in linie dreapta pentru a atinge tinta asumata de 2015 (deocamdata este momentul asumat oficial de trecere la Euro care pana in momentul de fata nu a fost modificat, desi se preconizeaza tot mai mult modificarea sa, in conditiile in care si 2015 a rezultat in urma unor amanari succesive – vezi declaratia dl. Florin Georgescu pe acest subiect): cu 2 ani inainte de acel moment trebuie sa intram intr-un mecanism de stabilitate a cursului de schimb care presupune un leu suficient de stabil care sa nu iasa natural (adica fara interventii de la BNR) dintr-o marja de variatie de +/- 15% (daca a iesit, perioada de doi ani va curge din acel moment din nou). Incepand cu 2013 BNR nu va mai avea voie sa intervina direct pe cursul de schimb in piata (poate asa se si explica de ce cursul incepe incetul cu incetul sa tinda catre o valoare mai realista si mai apropiata de conjunctura locala – o economie care a facut pasi importanti in spate revenind la nivele din 2003 / 2004).