Gabriel MURSA

Evolutiile economice recente din vestul “batranului continent” arata cat se poate de clar ca proiectul unei monede unice se dovedeste a fi un esec lamentabil. Desi existenta sa trebuia sa reprezinte incununarea eforturilor de unificare incepute acum mai bine de o jumatate de veac, moneda euro pare sa constituie una dintre piedicile majore in calea dinamicii sanatoase a economiilor de pe continentul ce poarta numele unei printese feniciene rapite de Zeus.

Dorintele initiale ale arhitectilor Uniunii Europene erau acelea de a crea un spatiu al libertatii, democratiei si liberului schimb. Insa, pe masura trecerii timpului, generoasele intentii de edificare a unei civilizatii fondate pe principiile liberalismului au fost inlocuite cu straduintele disperate de construire a unei societati conduse prin intermediul comisarilor si cu directive emanate de la un centru numit Bruxelles. In acest joc, moneda unica trebuia sa joace un rol esential, ea urmand sa fie folosita drept vehicul al centralizarii, desi ratiunile introducerii sale erau, cel putin la nivel declarativ, strict economice.