Reporteri: Carmen Sandu, Bogdan Capraru

Marti, 24 aprilie, de la ora 17.00, Editura Polirom si Ateneul Tatarasi din Iasi a organizat o intilnire cu domnul Daniel Daianu, care a sustinut o conferinta cu titlul “Ce capitalism vrem este intrebarea. Finanta, criza, democratie”, pornind de la volumul Cind finanta submineaza economia si corodeaza democratia, publicat de curind la Editura Polirom, in colectia “Economie si societate”. In acest context, echipa EconomieOnline a luat un interviu domnului Daniel Daianu.

Redactor: Cum vedeti rolul sistemului bancar romanesc pentru iesirea din criza? Poate fi un factor de crestere sau de destabilizare, in conditiile in care subsidiarele bancilor grecesti detin o cota de piata semnificativa?

Daniel Daianu: Sistemul bancar in momentul de fata nu este intr-o situatie care sa reprezinte o stire buna. Din pacate, in toata Europa, sectorul bancar se afla intr-o perioada de incercare de a-si ameliora bilantul, adica de a limita pierderile, de a se recapitaliza, intrucat este dificil sa primeasca fonduri suplimentare, sa emita obligatiuni, astfel incat sa se poata recapitaliza. Optiunea multor banci este de a vinde active, deci cele mai multe dintre grupurile bancare nu sunt in situatia care sa insemne o reluare a creditarii. Isi mentin relatii privilegiate cu o parte a clinetelei, dar cauta sa-si limiteze expunerile. Daca asa stau lucrurile, inteleg de ce situatia este complicata si in Romania. BNR-ul a avut o buna prestatie in ceea ce priveste supravegherea si reglementarea sectorului bancar. Cifrele care ilustreaza capitalizarea acestora n-ar avea de ce sa ne puna in alerta. Pe de alta parte, exista practica de rostogolire a unor credite de catre banci si, asa cum ati sesizat, avem o prezenta a bancilor elene in Romania care tin de o economie tinuta pe perfuzii de economia europeana. Eu cred ca BNR-ul are instrumentele de a inteveni, daca se va intampla ceva rau, si acesta ar fi o stire buna. Stirea mai putin buna este ca nu vad o reluare a creditarii. Ea va ramane la parametrii de acum, bancile cautand sa rostogoleasca datorii si vor finanta afaceri care chiar si in conditiile de criza ofera perspective rambursarii de catre cel care se imprumuta a banilor primiti. Aceasta este situatia in momentul de fata si nu priveste numai Romania, fiind o caracteristica a sistemului bancar in Europa.

Redactor: Avand in vedere ca analistii estimeaza ca peste cativa ani, 2014-2015 Romania urmeaza sa-si inlocuiasca moneda nationala cu moneda unica europeana cum caracterizati situatia actuala din zona euro si spuneti-ne daca este o zona monetara optimala?

Daniel Daianu: Analistii nu fac asemenea estimari, dimpotriva, eu zic ca economistii seriosi nici nu iau in calcul 2015. Este un orizont de timp cu totul si cu totul nerealist, el este mentionat ca avand o functie de ancora pentru politica economica. Dupa mine nu este o ancora credibila, intrucat economia autohtona, pentru a rezista intr-o zona euro, are nevoie de convergenta reala, nu convergenta nominala, deci in primul rand convergenta reala, care inseamna castiguri de productivitate ce nu pot fi telescopate. Avem nevoie sa ajungem cu nivelul de productivitate mult mai aproape de ceea ce sunt repere europene. Avem nevoie, prin urmare, nu de 2-3 ani, ci de inca 7-8 ani ca sa ne apropiem de nivelurile de productivitate din economiile performante. In alt doilea rand, o alta conditie pentru a intra in zona euro este ca acea casa in care vrem sa intram sa permita locatarilor sa locuiasca bine, sa nu aiba probleme. Zona euro este defecta. Nu numai ca avem de-a face cu o criza financiara ce inseamna contextul, dar ea are vicii de constructie, si repararea zonei euro, in opinia mea, nu se va face rapid, va dura. Prin urmare are sens sa ai si aceasta conditie in vedere, si anume: nu intri decat atunci cand zona se va fi reparat, cand va functiona bine. Dar, revin: trebui sa avem o economie care sa fie pregatita, capabila sa reziste la socuri inauntrul zonei euro.

Redactor: Considerati ca ar trebui sa mizam pe consum ca principal motor al cresterii economice din Romania si in ce masura acest model ar fi viabil?

Daniel Daianu: Consumul este o componenta importanta a cererii agregate si daca aceasta nu se misca, adica nu o ia din loc, nu prea poti sa ai crestere economica, n-ai cum. Numai exporturile nu te pot trage. Am avut ultimii 2 ani cu dinamica accentuata a exporturilor, insa, in conditiile in care criza persista in zona euro si pietele noastre principale de export nu mai dau semne ca vor ramane tot atat de primitoare pentru exporturile noastre, trebuie sa te uiti la alte componente care ar putea sa fie. Consumul am dubii ca poate sa sustina o crestere economica vizibila, fiindca nu ma astept la o suire semnificativa a veniturilor oamenilor, nu vad din ce, nu poti sa maresti salarii la bugetari, firmele nu pot sa creasca prea mult salariile oamenilor, multe firme gafaie, n-au bani, si atunci cum poti sa sustii? Nu se fac inca investitii, absorbtia fondurilor europene ar fi marea oportunitate. Din pacate situatia este jalnica si nici nu intrevad o rasturnare spectaculoasa, una pozitiva. Sa speram, insa, ca vom avea totusi o crestere considerabila a absortiei din 2012 si mai ales in 2013.

Redactor: Care sunt mesajele pe care le transmiteti cititorului in cadrul volumului pe care il lansati astazi la iasi?

Daniel Daianu: Sunt mai multe mesaje. Acest volum urmeaza conceptual si problematic altuia publicat de Polirom – “Incotro se indreapta capitalismul”. Sunt cateva mesaje care se leaga intre ele. Unul este ca a avut loc o suprafinanciarizare a sistemelor economice in lumea industrializata, ca urmare a dereglementarilor, a valurilor de dereglementare din ultimele decenii, ca urmare a unei filozofii economice foarte simplificatoare care a gandit in termenii autoreglarii pietelor financiare – o paradigma care eu zic ca a primit o lovitura prin aceasta criza, care este invalidata de realitate, si ca avem nevoie de o intoarcere la ratiune, la pragmatism. Dar reparatia trebui sa fie una capitala, care este extraordinar de costisitoare economic si social. Mesajul este ca avem nevoie de o buna reglementare a pietelor financiare, ca pietele contin miopii, au imperfectiuni. Un sistem economic bun este cel in care avem o coabitare intre sectorul economiei private cu cel al sectorului public, care trebuie sa produca bunuri publice. O economie buna, o economie decenta este cea care are grija de libertatile individuale, de libertatile economice, care sprijina sau promoveaza spiritul antreprenorial, dar nu uita de bunurile publice. Bunurile publice sunt cele care nu starnesc mult interes din partea economiei private, iar statul trebuie sa aiba grija de asemenea bunuri publice, de la infrastructura la educatie, care inseamna sanse egale pentru cetateni; la asistenta medicala. In fine, un alt mesaj este legat de implicatiile sociale ale acestei crize, intrucat am asistat in ultimele decenii la o erodare a clasei mijlocii, care si in opinia mea este temelia sociala a democratiei liberale. Nu poti sa ai participare civica, nu poti sa ai o separare autentica a puterilor in stat, nu poti sa ai o buna functionare a democratiei, daca nu exista sanse egale pentru participarea la viata economica, la viata politica. Pentru asa ceva ai nevoie de o distributie nu egala a veniturilor, dar una care sa permita oamenilor sanse egale, sa ofere oportunitati egale, si daca nu adultilor, cel putin copiilor, adica copiii indiferent de familiile in care se nasc, desi ceea ce spun poate sa sune ca o naivitate, dar si un copil dintr-o familie cu venituri modeste trebuie posibilitatea sa beneficieze de carte buna, adica sa poata sa invete.

Redactor: In final, ce mesaj transmiteti cititorilor?

Daniel Daianu: Mesajul este ca: omul sfinteste locul, la nivel individual, fiindca in fiecare exista putinta de a fi mai bun, la nivel de grup, la nivel de comunitate si la nivel de tara. Cand vorbim despre tara, insa, trebuie sa ne gandim la politica publica. O politica publica responsabila este cea care, pornind de la un diagnostic corect, cauta sa imbunatateasca viata oamenilor, sa amelioreze perspectiva vietii lor.

Acest interviu a fost realizat in colaborare cu emisiunea “Puls economic”, TeleM Iasi.