Tag Archives: euro
Top 10 lucruri ce nu le stiai despre … EURO
Iuliana TOMULEASA
La data de 1 ianuarie 2014, Uniunea Europeana aniverseaza 12 ani de la lansarea pe piata a bancnotelor si monedelor euro. Euro este moneda unica adoptata pana in prezent de 17 state membre ale Uniunii Europene, ce formeaza zona euro. Aproximativ 330 milioane de cetateni europeni folosesc moneda euro si se bucura de avantajele sale, insa chiar de la lansarea monedei, primul presedinte al Bancii Centrale Europene (Wim Duisenberg) a atras atentia ca aceasta moneda va depinde de nivelul de incredere acordat de cetatenii europeni :
“Introducerea monedei euro va crea noi sanse si oportunitati. Va stimula procesul de integrare europeana, atat politic cat si economic, si va contribui la instaurarea pacii si prosperitatii in viitor. Totusi, aceasta sansa si aceste oportunitati nu se vor realiza in mod automat. Va fi nevoie de efort din partea tuturor celor implicati si de indeplinirea anumitor conditii” (W. Duisenberg).
Revista presei economice – 11 decembrie 2013
Daniele Nouy in fruntea Supravegherii Bancare Europene
Ziarul Financiar
Parlamentul European a numit-o pe Daniele Nouy in fruntea Supravegherii Bancare Europene, dupa ce a fost aleasa miercuri la Strasbourg, cu 555 de voturi. Nouy va avea la dispozitie un an sa construiasca institutia de la zero si sa fie gata sa isi asume autoritate deplina de supraveghere asupra bancilor europene pana in noiembrie anul viitor.
Proiectul euro: cat de justificata este reticenta central-est europenilor?
Valentin LAZEA – Economist sef Banca Nationala a Romaniei
Un raport recent al Institutului Polonez de Afaceri Internationale (“Membership in the Reforming Euro Area. A Central-Eastern European Perspective”, Varsovia, august 2013) trece in revista motivele pentru care elitele din aceasta parte a continentului (mai precis, din tarile “Grupului Visegrad”) si-au crescut reticenta in ceea ce priveste adoptarea euro. Lucrarea sumarizeaza ideile principale ale unui colocviu international tinut la 25 iunie 2013, cu usile inchise. Una din concluziile importante a fost aceea ca “beneficiile decurgand din apartenenta la eurozona nu sunt automate, ci mai degraba conditionate si pot fi substantial intarite sau slabite in functie de situatia din eurozona si de deciziile de politica economica din fiecare tara”.
Consideram ca aceasta afirmatie ar trebui nuantata, in sensul ca unele beneficii ale apartenentei la eurozona sunt automate si ca, in timp ce este adevarat ca raportul cost-beneficii difera de la tara la tara, beneficiile automate de care vorbeam pot fi mai mari decat orice costuri legate de o gestionare defectuoasa la nivel national.
Revista presei economice – 11 noiembrie 2013
Salariile profesorilor ar putea creste cu 10% in 2014
Capital
Conform unui proiect de ordonanta de urgenta privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, cadrele didactice cu mai putin de sase ani vechime vor beneficia de o majorare salariala de 10% in 2014. De asemenea se prevede o indemnizatie de 670 de lei medicilor si farmacistilor rezidenti cu salarii brute mai mici de 3000 de lei.
In apararea pietei libere
Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
Au trecut mai bine de cinci ani de la inceputul actualei depresiuni economice, iar explicatiile dominante privind originile sale nu par sa lase loc de prea multe interpretari. Asadar, atat in mass-media, cat si in mediile intelectuale domneste punctul de vedere conform caruia marasmul in care a plonjat sistemul economic mondial se datoreaza excesului de politici liberale practicate in ultimile decenii. Carismaticii analisti de televiziune se iau la intrecere cu pedantii profesori de teorie economica din universitati in incercarea lor de a gasi mai repede cauzele evenimentelor recente in presupusele defecte congenitale ale pietei libere. Unii dintre ei, investitori pe bursa in produse derivate de mare risc, dar extrem de profitabile in caz de reusita, nu se sfiesc sa explice depresiunea slabiciunile inerente ale “fundamentalismului pietei”, o sintagma inventata de unul dintre cei mai mari speculatori ai tuturor timpurilor. In plus, librariile sunt inundate cu tiparituri care ataca fara menajamente capitalismul, punandu-i in carca toate relele de pe fata Pamantului. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire masivul viraj spre stanga al opiniei publice, succesul “Indignatilor” sau cererea tot mai intensa a oamenilor simpli pentru politici interventioniste.
Euro-scepticism
Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
Dupa experienta terifianta a celui de-al Doilea Razboi Mondial, ideea crearii unei Europe unite s-a bucurat de un larg sprijin popular. Proiectul politic al unificarii tarilor de pe “batranul continent” a primit confirmarea omului de rand deoarece liderii politici au stiut sa-si justifice demersul recurgand la ajutorul intelectualilor, care, in dorinta lor de a se simti utili, au conceput teorii favorabile procesului de integrare. Mai mult decat atat, optimismul excesiv al truditorilor mintii a generat un consens cvasi-unanim in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru transpunerea in practica a idealurilor pan-europenismului. In consecinta, literatura de specialitate aparuta in ultimele decenii evidentiaza cu voiosie doar beneficiile integrarii, tratand cu o superficialitate suspecta posibilele sale efecte negative.
Controversa Draghi versus Weidmann: Ce se ascunde in spatele ei
Valentin LAZEA
Pietele financiare au rasuflat usurate pe 6 septembrie, cand Presedintele Consiliului Director al Bancii Centrale Europene, dl. Mario Draghi, a anuntat intentia institutiei de a sprijini zona euro prin cumparari practic nelimitate de obligatiuni ale statelor membre. Decizia respectiva a fost adoptata cu un singur vot impotriva, dar un vot extrem de important, deoarece venea din partea reprezentantului Bundesbank, dl. Jens Weidmann. Acesta isi exprimase in mod vocal opozitia fata de cumpararea de catre BCE a eurobligatiunilor, vazandu-le ca pe o finantare pe usa din spate a deficitelor guvernamentale, finantare interzisa prin lege.
In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (III)
Jesús Huerta de SOTO
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania
Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
6. Euro versus dolar (si lira), Germania versus S.U.A (si Marea Britanie)
Unul dintre aspectele caracteristice ale ultimului boom, finalizat prin Marea Criza din 2008, este, fara indoiala, comportamentul diferit al politicilor monetare si fiscale din lumea anglo-saxona, bazate pe nationalismul monetar si puse in practica de tarile membre ale Uniunii Monetare Europene. Intr-adevar, incepand cu criza financiara si recesiunea economica ce au debutat in anii 2007-2008, atat FED-ul, cat si Banca Angliei au recurs la politici monetare ce au constat in reducerea ratei dobanzii pana la un nivel foarte apropiat de zero, prin emisiunea masiva de mijloace de plata, cunoscuta sub expresia eufemistica “quantitative easing”, prin enorma si continua monetizare directa, cinica a datoriei publice suverane (1). Acestei politici monetare hiperlaxe (in care se intrepatrund recomandarile monetariste si keynesiene) i se adauga energicul stimul bugetar care presupune, atat in Statele Unite, cat si in Anglia, deficite bugetare de aproximativ 10% din PIB (care, fara indoiala, nu sunt considerate suficiente, cel putin de keynesistii cei mai recalcitranti precum Krugman sau altii ca el).
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
