O oportunitate strategica esentiala pentru Romania – cresterea exporturilor serviciilor creative
Prof. dr. Cezar MEREUTA
Membru de onoare al Consiliului Stiintific al Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane
Unul din principalele motoare ale dezvoltarii Romaniei il constituie exporturile. Dupa cum este cunoscut, cresterea economica din ultimii 3 ani se datoreaza, in mare masura, industriei si, in particular, capacitatii acesteia de a fi o prezenta activa pe pietele internationale.
In ultimii ani au existat o multime de analize referitoare la cresterea exporturilor de bunuri ale romaniei, la schimbarile structurale ale exporturilor de bunuri de la predominanta industriilor cu intensitate mare a fortei de munca IAM (textile, imbracaminte, pielarie, prelucrarea lemnului) la cele cu tehnologie avansata TA (mijloace de transport rutier, alte mijloace de transport, fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de masini si echipamente).
In mult mai mica masura au aparut analize referitoare la cea de a doua componenta a exporturilor: cea de servicii.
In tabelul 1 este prezentata dinamica exportului de bunuri si a celui de servicii, a ponderii acestuia din exportul de bunuri in perioada 2011 – 2013.
Tabelul 1
Anul | Export de bunuri, mld. EURO | Export de servicii, mld. EURO | Ponderea exportului de servicii din exportul de bunuri, % |
2011 | 45292 | 7253 | 16,0 |
2012 | 45070 | 8402 | 18,6 |
2013 | 49564 | 10324 | 20,8 |
Sursa; INS, BNR
Indicele de crestere a exportului de servicii 2013/2011 de 1,42 a fost superior celui al exportului de bunuri de 1,09.
Spre deosebire de exportul de bunuri, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost supraunitar de 1,05 in anul 2011; 1,16 in anul 2012; 1,32 in anul 2013.
La exportul de bunuri, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost in aceeasi perioada in jur de 0,82.
Conform ultimelor date Eurostat – 2013, pozitia Romaniei in raport cu tarile Uniunii Europene, in functie de ponderea exportului de servicii din exportul de bunuri era cea prezentata in tabelul 2.
Tabelul 2
Nr. crt. | Tara | Export bunuri, mld. EURO | Export servicii, mld. EURO | Exportul de servicii / exportul de bunuri, % |
1 | Belgia | 342,4 | 67,0 | 19,6 |
2 | Bulgaria | 20,2 | 5,4 | 26,7 |
3 | Cehia | 116,6 | 16,6 | 14,2 |
4 | Danemarca | 81,5 | 47,3 | 58,0 |
5 | Germania | 1057,7 | 150,4 | 14,2 |
6 | Estonia | 12,0 | 3,9 | 32,5 |
7 | Irlanda | 91,2 | 79,1 | 86,7 |
8 | Grecia | 22,8 | 25,6 | 112,3 |
9 | Spania | 220,1 | 102,0 | 46,3 |
10 | Franta | 426,2 | 120,7 | 28,3 |
11 | Italia | 375,9 | 76,6 | 20,4 |
12 | Cipru | 1,3 | 8,2 | 630,8 |
13 | Letonia | 9,4 | 3,2 | 34,0 |
14 | Lituania | 20,2 | 3,8 | 18,8 |
15 | Luxemburg | 15,6 | 52,5 | 336,5 |
16 | Ungaria | 80,6 | 15,6 | 19,4 |
17 | Malta | 3,2 | 3,3 | 103,1 |
18 | Olanda | 474,9 | 76,9 | 16,2 |
19 | Austria | 127,8 | 44,4 | 34,7 |
20 | Polonia | 134,6 | 26,6 | 19,8 |
21 | Portugalia | 42,4 | 19,2 | 45,3 |
22 | Romania | 45,3 | 7,2 | 16,0 |
23 | Slovenia | 25,0 | 4,8 | 19,2 |
24 | Slovacia | 57,0 | 4,8 | 8,4 |
25 | Finlanda | 56,7 | 19,1 | 33,7 |
26 | Suedia | 134,5 | 54,2 | 40,3 |
27 | Marea Britanie | 361,3 | 205,0 | 56,7 |
Total | 4356,4 | 1243,4 | 28,5 |
* Sursa EUROSTAT 2013
Romania, in anul 2011, ocupa locul 24 in ierarhia tarilor UE in raport cu ponderea exporturilor de servicii din exporturile de bunuri
In anul 2013, structura exportului de servicii a fost cea prezentata in tabelul 3.
Tabelul 3
Nr. crt. | Denumirea | Valoarea, mi. EURO | % din total |
1 | Total exporturi de servicii, din care | 10327 | 100,0 |
2 | Transport | 3644 | 35,3 |
3 | Turism | 1225 | 11,9 |
4 | Servicii informatice | 1434 | 13,9 |
5 | Servicii juridice, consultanta contabila, manageriala | 844 | 8,2 |
6 | Servicii de arhitectura, inginerie si alte servicii tehnice | 651 | 6,3 |
7 | Servicii de publicitate, marketing si sondare a opiniei publice | 499 | 4,8 |
8 |
Servicii de cercetare si dezvoltare |
137 | 1,3 |
9 | Servicii audiovizuale si inrudite | 14 | 0,1 |
10 | Servicii de sanatate si educationale | 14 | 0,1 |
11 | Taxe de licenta si drepturi de autor | 87 | 0,8 |
12 | Altele | 1778 | 17,3 |
Sursa: Statisticile BNR
Analiza structurii exportului de servicii identifica un numar de activitati cu un puternic potential creativ cuprins in activitatile de la pozitia 4 pana la pozitia 11.
Pe de alta parte, analiza activitatilor pe coduri CAEN Rev. 2, la nivel de diviziune evidentiaza un numar de 14 activitati cu mare potential creativ prezentate in tabelul 4.
Tabelul 4
Diviziune | CAEN Rev. 2 | Ponderea companiilor noduri cu capital majoritar romanesc |
58 | Activitati de editare | 61,1 |
59 | Activitati de productie cinematografica, video si de programe de televiziune; inregistrari audio si activitati de editare muzicala | 59,3 |
62 | Activitati de servicii in tehnologia informatiei | 40,9 |
63 | Activitati de servicii informatice | 43,4 |
71 | Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica | 62,9 |
72 | Cercetare-dezvoltare | 84,8 |
73 | Publicitate si activitati de studiere a pietei | 55,1 |
74 | Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice | 83,2 |
85 | Invatamant | 85,6 |
86 | Activitati referitoare la sanatatea umana | 73,9 |
87 | Servicii combinate de ingrijire medicala si asistenta sociala, cu cazare | 95,6 |
90 | Activitati de creatie si interpretare artistica | 90,5 |
91 | Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati culturale | 68,5 |
93 | Activitati sportive, recreative si distractive | 84,0 |
In exportul de servicii pe anul 2013, activitatile cu potential creativ au acoperit 35,5 % din total. Semnalam faptul ca exportul de servicii informatice a adus 1434 mil. EURO in timp ce turismul a adus numai 1225 mil. EURO !
Exportul de servicii creative ofera un prilej de afirmare net superioara a companiilor cu capital majoritar romanesc pe piata internationala fata de acelasi tip de companii din exportul de bunuri din cel putin doua motive:
a. Dimensiunea companiilor dupa numarul de salariati:
® Pentru exportul de bunuri:
0 – 49 3,7 %
50 – 249 16,7 %
250 – 499 14,4 %
peste 500 65,2 %
® Pentru exportul de servicii:
0 – 49 39,6 %
50 – 249 28,6 %
250 – 499 8,3 %
peste 500 23,5 %
Sursa: INS
Se constata ca exportul de bunuri se face in proportii de 79,6 % din companii mari si foarte mari in timp ce exportul de servicii se face in proportie de 58,2 % de companii mici si mijlocii. Pe cale de consecinta, stimularea crearii de companii exportatoare cu capital romanesc este mult mai facila in servicii decat la bunuri.
b. Din totalul de 22 coduri CAEN Rev. 2 din industria prelucratoare care realizeaza activitatea de export de bunuri, 17 au ponderea companiilor noduri (companii care acopera in ordine descrescatoare 80 % din cifra de afaceri) cu capital majoritar strain peste 60 %, 3 intre 50 – 60 % si numai 2 (industria alimentara – 35,2 % si constructiile metalice – 47,3 %) au ponderea companiilor noduri cu capital majoritar strain mai mica de 50 %.
In cazul exporturilor de servicii creative, din cele 14 activitati, numai 2 au ponderea companiilor noduri cu capital majoritar romanesc mai mica de 50 % (intre 40 si 50 %), celelalte 12 activitati au ponderea companiilor noduri cu capital majoritar romanesc cuprinsa intre 55 si 95,6 % (vezi tabelul 4).
Datele economiei reale dovedesc fara echivoc, potentialul urias de dezvoltare a exportului de servicii creative. Ca urmare, in opinia mea, sunt necesare la nivel guvernamental doua decizii majore:
- nominalizarea in strategia de dezvoltare a IMM-urilor din Romania la orizont 2020 ca prioritate a stimularii crearii companiilor din activitatile de servicii creative
- elaborarea pentru orizontul 2020 a unei strategii destinate in mod special cresterii exporturilor serviciilor creative.
Semnalul pe care il transmitem este de definire ca prioritate nationala a valorificarii inteligentei romanesti pe pietele internationale.
Leave a Reply