Category Archives: International
Franc(hete) elvetian(a)
Octavian-Dragomir Jora: Redactor sef “Economistul”
Bancile elvetiene sunt precum un Ierusalim secularizat al finantei mondiale: indiferent de “confesiuni ideologice”, de starile de razboi sau pace dintre semintiile lumii, stari reductibile la mofturile capeteniilor si proptitorilor lor cu dare de mana, sistemul bancar din “tara cantoanelor” este protejat de un tabu universal. Adica: ne scoatem ochii, pe te miri ce pricini geopolitice si geoeconomice, dar cooperam cand vine vorba de pastrat taina asupra “ochiului dracului”, antidot “dat naibii” la necazurile cauzate ori suferite. Mai mult ca un acord intre gentilomi, avem doar un raspuns rational care distinge bestia din om de bestia perfecta. Distrugem totul pana la resursa vitala comuna. Acolo cooperam. Si ce resursa este, in lumea asta tot globalizata economic, “mai universala” decat banul, “mijlocul universal de schimb”, fireste, neomogen, dupa dezaurirea lui, intre variile denominari de pe fata pamantului. Elvetia a propus si produs lumii, si partii ei productive, si celei pacatoase, unele “bunuri comune”: o data, neutralitatea globala a unui sistem bancar ultra-secretos si, in plus, interesantul ei franc.
Impactul regional al transporturilor aeriene
George Zaharia
In mod cu totul empiric, oricine poate exprima judecati de valoare cu privire la impactul asupra unei regiuni date, exercitat de transporturile aeriene. Inafara de problemele de mediu, luate din ce in ce mai mult in considerare de diversele organizatii cu preocupari in domeniu, influenta transporturilor aeriene asupra activitatii economice locale este considerata ca fiind una pozitiva.
Schimbul de marfuri a fost posibil din cele mai stravechi timpuri urmare a transporturilor si cailor de comunicatie. Cu atit mai mult intr-o lume a globalizarii, transporturile aeriene, a caror principala caracteristica de utilitate este consumul redus de timp, ofera cea mai buna solutie la nevoile social-economice contemporane.
Astazi ciclul de productie a numeroase bunuri este nu numai foarte accelerat, dar presupune si fabricarea unor componente in diverse locatii pe glob, urmind ca asamblarea finala sa se realizeze in hale situate poate la alte mii de kilometri. Aceste procese nu pot fi posibile decit datorita transporturilor aeriene, aceleasi care fac posibila participarea la sedintele din cartierele generale ale multinationalelor a personalului sosit din toate colturile lumii, sau care transporta turistii catre destinatiile de vacanta tot mai variate si atent selectate dupa un specific de preferinte.
Consecintele manipularii dobanzilor de catre stat
Cristian Paun – Director executiv SOREC
Interventionismul monetar este forma cea mai avansata si mai sofisticata de alterare a mecanismelor pietei de catre stat. Mecanismele monetare sunt mai putin vizibile si nu sunt atat de suparatoare la prima vedere. Sunt insa mult mai devastatoare decat reglementarile de mediu sau cele legate de protectia consumatorului. Cea mai discutata forma de interventionism monetar este productia monetara din nimic prin tiparire si prin expansiunea creditului din nimic (privilegiu acordat de rezerva fractionara cu care opereaza bancile pe depozitele la vedere). In aceeasi categorie intra insa si manipularea dobanzilor pe piata si manipularea cursului de schimb (ambele fiind si o consecinta a productiei monetare din nimic). Ambele preturi din economie sunt in prezent foarte reglementate si controlate prin parghii directe sau indirecte de catre stat (chiar si in cele mai “capitaliste” tari din lumea aceasta). Manipularea dobanzilor este evidenta pe orice grafic pe o perioada mai indelungata.
Cele rele sa se spele, cele bune sa se adune!
Bogdan Capraru – Editor sef
Iata-ne la rascrucea intre ani! Lasam in urma un an involburat, plin de evenimente controversate, in care criza si-a aratat alte fatete. Instabilitatea in plan politic a fost una dintre ele. Am avut patru guverne si un referendum de schimbare a presedintelui. In final, am fost martorii schimbarilor in plan politic in urma alegerilor parlamentare, o schimbare importanta in ceea ce priveste viziunea asupra politicilor de dezvoltare a economiei romanesti. Chiar daca schimbarea a fost validata de un numar mare de voturi, legitimitatea ei va trebui dovedita prin fapte! Cel putin, speram in stabilitate si coerenta!
Ce stiati despre Premiul Nobel pentru Economie?
Ionel Timisan
Este o intrebare interesanta la care merita sa ii cautam raspunsul pentru cateva minute. Merita acest efort datorita faptului ca raspunsul ne permite sa descoperim aspecte interesante al acestui premiu deosebit din seria premiilor Nobel. Premiul Nobel pentru Economie poarta numele oficial “Premiul Sveriges Riksbank in stiinte economice in memoria lui Alfred Nobel” din 2006 si nu este unul dintre Premiile Nobel fondate cu voia lui Alfred Nobel in 1895, dar este considerat a fi unul dintre ele. In prezent, numele oficial purtat de acest premiu se afla la a XII-a redenumire, numele oficial ce i-a fost acordat initial fiind “Premiul in stiinte economice dedicat in memoria lui Alfred Nobel”.
Imposibilitatea economica a contractelor bancare moderne
Cristian Paun
Exista o lamentare clara cu privire la cauzele crizelor actuale. Exista si o tendinta clara de ascundere a adevarului si de punere a paturii pe tambal in aceasta privinta. Oricine si orice e mai vinovat de criza actuala decat sistemul bancar si bancile centrale. S-a ajuns pana intr-acolo incat vina e pusa in spinarea sectorului privat care s-a abtinut brusc de la investitii sau de la consum, care refuza cu incapatanare sa mai duca o viata pe creditul bancar oferit cu atata darnicie de catre bancile comerciale. Evident ca necunoasterea cauzelor crizelor financiare duce la tot soiul de propuneri de reforma care mai de care mai ciudate si mai in afara logicii economice (dobanzi cat mai apropiate de zero, bani cat mai globalizati si mai controlati politic, datorii publice scapate de sub control, deficite cat mai mari). Austeritate statului e tot mai incriminata de o lume obisnuita sa isi extraga rente sub diferite forme la umbra statului asistential. Nici pietele si capitalismul nu sunt excluse din boxa acuzatiilor cu privire la criza.
Interviu cu Aldous Mina – Gandeste global, actioneaza global si fii global!
Reporteri: Carmen Sandu si Bogdan Capraru
Faceconomics este o aparitie editorial interesanta si provocatoare, care incearca sa aduca in discutie noi strategii de dezvoltare economica bazata pe avantajele retelelor sociale. Autorul acestei carti, Aldous Mina are o bogata experinta in domeniul afacerilor internationale. Ce aduce nou aceasta carte? In primul rand scoate in evidenta atuurile utilizarii retelelor sociale (social media platform) in strategiile de penetrare a pietelor de catre companii, firme de consultanta, economisti, decidenti de politica externa, institutii guvernamentale si suprastatale, artisti, universitati etc. Acestea ofera un puternic efect de multiplicare cu resurse minime. Dezvoltarea tehnologiei face ca afacerile internationale sa aiba o crestere puternica, intrarea pe noi piete devenind din ce in ce mai facila in conditiile unei concurente din ce in ce mai acerbe. Cartea Faceconomics prezinta magistral aceste trenduri, cautand solutii de folosire eficienta a retelelor sociale ca instrumente de trecere a “frontierelor”. Sambata 8 decembrie a.c. ora 17.00, Aldous Mina va avea o lansare de carte la Librarium Palas Mall- Iasi, moment in care va prezenta mai multe amanunte despre teoriile sale exprimate in carte. Profitand de prezenta in Iasi a autorului, am realizat un scurt interviu cu acesta.
Sima: Madoff de Romania?
Bogdan CAPRARU
Am asistat luna aceasta la un spectacol mediatic foarte interesant si controversat in acelasi timp. Totul a pornit de la fuga, in urma unei presupuse fraude, a unuia dintre cele mai vizibile personaje din piata de capital romaneasca: Cristian Sima. In spiritul balcanismului dambovitean si cu accente puternice melodramatice s-a tesut in jurul acestui caz o adevarata poveste care ar putea constitui subiect de film hollywoodian. Multi s-au grabit sa-l compare cu vestitul Bernard Lawrence Madoff, care in urma implementarii unei scheme Ponzi in SUA, a realizat o frauda de 65 miliarde de dolari. Desigur, asemanari exista: ambii au avut pozitii oficiale pe piata de capital – Madoff a ocupat pozitia de presedinte non-executiv al Nasdaq, iar Sima a fost seful bursei de la Sibiu; clientela ambilor brokeri vine din randul elitei economico-politice. Insa paguba financiara a lui Sima este infima fata de cea creata de faimosul Madoff. Numarul celor fraudati, de asemenea, redus. Probabil, daca nu ar fi fost persoane publice, cazul ar fi fost relatat la stiri la categoria diverse, alaturi de altele legate de furtul de gaini din cotetul vreunui sat din provincie. Intre timp, linistea s-a cam asezat, rar mai apare cate ceva in media legat de acest subiect.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
