web analytics

Project Managerul si consultanta din Romania. Interviu cu Catalin-Teodor Dogaru

  Reporter: Ionel Timisan

 Catalin-Teodor Dogaru, specialist in project management, acreditat PhD, MBA, PMP. Trainer, consultant si managing partner la TSP (smartprojects.ro), Catalin Dogaru este o figura ce se prezinta cu un nivel ridicat de entuziast pentru Managementul de Proiect, program, proces. El avand in permanenta atentia indreptata spre noile dezvoltari si practici din acest domeniu, urmarind in mod permanent talentul si inovatia in aceasta industrie. Titlul de doctor in telecomunicatii denota pasiunea pentru perfectionare continua si nicidecum dorinta de a mai adauga un titlu langa nume. Acelasi lucru se poate spune si despre programul de MBA in Managementul Proiectelor si Proceselor absolvit recent la Universitatea din Viena sau despre titlul de PMP. Iar pe parcursul anului 2012, l-am putut remarca in calitate de speaker in cadrul seriei de conferinte Finantare.ro. Ocazii cu care am putut afla de la Catalin Dogaru, mai multe opinii din sfera Managementului de Proiect.

Reporter: Care este profilul persoanelor fizice, ce sunt interesate de traininguri in managementul proiectelor?

 Catalin-Teodor Dogaru: Daca primeam aceeasi intrebare acum 3-4 ani de zile, probabil ca as fi putut contura clar un astfel de profil. Era vorba de o persoana interesata de o cariera in managementul proiectelor, care (in cele mai multe cazuri) conducea proiecte din pozitia de manager de proiect sau care tintea o astfel de pozitie. Acum, insa, mi e greu sa mai delimitez foarte clar un asemenea profil. In acest moment, tinand cont si de dinamica economica, proiectelor au devenit un “modus vivendi” iar majoritatea trebuie sa stim sa lucram in si cu ele. Prin urmare, varietatea de “studenti” la traininguri a devenit atat de mare incat cred ca nu as gresi folosind o replica deja celebra dintr-un film romanesc – vorbim de o persoana (ca profil) “nici tanara, nici batrana, nici grasa nici slaba, nici inalta, nici scunda…”.

 Reporter: Poate fi format un manager de proiect intr-un curs de 3-5 zile sau este nevoie de o fereastra de timp mai larga in acest sens?

Catalin-Teodor Dogaru: Inca din anii de facultate m-a urmarit un cliseu (“importat” din alte epoci) – “Mergem la facultate sa invatam o meserie”. Complet eronat! Facultatea te invata unde sa cauti informatiile si, in cel mai bun caz, iti lamurea anumite intrebari pe care le aveai dupa ce ai studiat materialele aferente. Cazul este similar si pentru cursurile de managementul proiectelor. Nu poti deveni manager de proiect in 5 zile. Nici macar dietele de slabit nu tin doar 5 zile. Cursul are rolul de a lamuri intrebari/chestiuni neclare pe care nu ai reusit sa le deslusesti de unul singur. Cursul te ajuta, iti ofera surse de referinta, de inspiratie, sfaturi pentru anumite situatii mai speciale. In plus, tot la curs, poti afla din experienta celorlalti (in primul rand trainerul si apoi  colegii de curs), poti vedea care sunt practicile in alte companii s.a.m.d.. Pentru a te forma ca manager de proiect, trebuie si studiu individual, experienta practica si o anumita personalitate.

 Reporter: Pe ce baze ar fi recomandat sa selectam pentru proiectul nostru, un manager de proiect debutant?

Catalin-Teodor Dogaru: La intrebarea anterioara, ultimul cuvant a fost “personalitate”. In cazul in care vorbim de un manager de proiect debutant, criteriile de evaluare tin foarte mult de partea soft (de personalitate) a persoanei respective – legate de specificul proiectului. Daca proiectul nostru este unul transformational in esenta (presupune foarte multe schimbari care afecteaza viata oamenilor), avem nevoie mai mult de un lider si mai putin de un manager. Managerul nostru de proiect trebuie, in acest caz, sa dovedeasca trasaturi precum incisivitate, orientare spre excelenta, sa incurajeze spiritul de echipa si sa motiveze foarte bine oamenii. Veti spune ca nu sunt neaparat criterii total noi. Totusi, as vrea sa subliniez un lucru: in general, ne trebuie un nou manager de proiect, diferit de ceea ce cautam acum 3-4 ani de zile. Inainte de toata aceasta cavalcada economico-sociala, managerul de proiect trebuie sa fie un bun tehnician (in domeniul in care profesa). In zilele noastre, noul manager de proiect trebuie si fie foarte bun in managementul proiectelor si sa aiba un set cat mai complet si mai dezvoltat de abilitati personale si interpersonale! Si aici putem enumera leadership, deschidere, relaxare, persevrenta, tenacitate, creativitate, orientare pe rezultate si multe altele. Prin urmare, un manager de proiect debutant trebuie sa se incadreze in conditiile enumarate anterior, urmand ca selectia sa aiba la baza si contextul in sine.

 Reporter: Daca pana nu de mult, ni se cerea sa fim performanti si sa gestionam corect proiectele din portofoliu, acum a aparut tendinta de a ne cere sa fim si agili. Ce inseamna acesta agilitate?

Catalin-Teodor Dogaru: Noi toti ne adaptam mediului in care traim. Suntem tributari influentelor exercitate de factorii sociali, economici, tehnologici etc. Nu mai trebuie sa subliniez ca ultima perioada a fost marcata de schimbari bruste si complexe care ne-au “cerut” o adaptare rapida si cat mai eficienta. De fapt, intr-un cuvant, ne-au cerut sa fim agili. Prin urmare, trebuie sa ne pastram nivelul de performanta, insa e absolut necesar sa fim capabili sa absorbim si sa propagam schimbarile in proiectele noastre. Avem nevoie sa construim organizatiile de proiect, planurile, metodologiile in asa fel incat sa putem face fata acestei dinamici crescute a mediului socio-economic. Trebuie sa fim agili atat prin comportament cat si prin modul in care ne conducem/structuram proiectele.

 Reporter: Se poate observa o reticienta a operatorilor economici fata de oferta adusa de catre consultanti sau sunt acestia deschisi si interesati sa colaboreze cu o firma de consultanta?

Catalin-Teodor Dogaru: Piata serviciilor este in general o piata complexa si imprevizibila. Produsul finit nu este unul (usor) tangibil si criteriile de selectie se dovedesc (de multe ori) a fi subiective. Daca eu v-as oferi pentru vanzare un produs “material” (masa, telefonul etc), ati stii clar pe ce anume “dati banii”. L-ati putea studia in detaliu si, cel mai important, l-ati putea testa ca detine acele optiuni/calitati pe care le-ati solicitat si de care aveti nevoie. In cazul serviciilor in general (si consultantei in special), aceste teste avant-vendre sunt foarte greu de facut. Dumneavoastra ca potential cumparator va veti baza pe raspunsurile la anumite intrebari (inclusiv financiare), pe referinte si (foarte probabil) pe intuitie. Prin urmare, oricare dintre acesti trei factori pot declansa reticenta sau dimpotriva, pot convinge un cumparator pentru o anumita oferta. Specific pentru noi – TSP(smartprojects.ro) – pot spune ca am avut mai mult de luptat cu reticenta. Si asta nu pentru ca suntem o firma tanara, iar mediul economic nu este unul tocmai propice. Ci mai ales, datorita faptului ca am venit “porniti” sa daramam toate tarele, prejudecatile si cliseele din managementul proiectelor. Cand vii si vrei sa schimbi abordari “traditionale” (deloc eficiente in cele mai multe cazuri) este normal sa fii privit cu neincredere/reticenta. Insa, am reusit sa demonstram ca avem dreptate in demersul nostru si am inceput sa eliminam aceste bariere de perceptie.

 Reporter: Cum ar fi recomandat sa alegem o firma de consultanta pentru viitorul nostru proiect?

Catalin-Teodor Dogaru: Ce sa mai alegeti? Nu ati ales deja TSP(smartprojects.ro)? Glumesc! Mentionam la intrebarea anterioara 3 factori esentiali in selectia unei firme de consultanta: informatiile (inclusiv financiare) obtinute prin intrebari specifice, referintele si intuitia (celui care selecteaza). Practic, prin intermediul acestor 3 factori, ar trebui sa obtinem o lista cu 3-4 firme care pot oferi serviciile potrivite pentru nevoia noastra. Ma veti intreba, probabil, cum ne decidem la una dintre ele in final. In acest caz, voi darama (poate) inca o prejudecata. Eu recomand sa ne bazam pe intuitie ca ultim factor de selectie. Informatiile sunt relevante, dar hartia suporta multe. Referintele joaca un rol important, insa nu ar trebui sa fie unul decisiv. Cel mai important, din punctul meu de vedere, ramane feeling-ul pe care decidentul il are in momentul in care discuta cu ofertantii. E dificil sa crezi ca trebuie sa te bazezi pe ceva mai putin obiectiv sau analitic, dar, din experienta mea, rezultatele au fost foarte bune.

 Reporter: Cunoastem faptul ca TSP are in oferta de servicii si “leasingul de personal”. Este un serviciu aparut relativ recent pe piata din Romania, cu ce ne poate ajuta acest serviciu?

Catalin-Teodor Dogaru: Pe scurt – ne scapa de griji! “Leasingul de personal” este un serviciu relativ recent pentru piata din Romania, insa el are deja succes foarte mare in Occident. In esenta, noi – TSP(smartprojects.ro) – asiguram un manager de proiect (proces/program) pentru un proiect al unui client. Diferenta fata de consultanta este ca specialistul nostru va lucra ca un angajat al clientului. Avantajele sunt multiple: de la integrarea mai usoara in mediul de lucru al companiei respective si in echipa de proiect, crearea unor relatii de lucru mult mai eficiente, posibilitatea de a trata mult mai usor cauza problemelor si nu efectele, la costuri mult mai mici pentru angajator, flexibilitate mai mare etc. Practic, compania care ia “in leasing” managerul de proiect, se va bucura de stiinta acestuia, de calitatile lui, urmand ca de toate grijile organizatorice (de personal) sa ne ocupam noi.

 Reporter: Poate fi “Managementul de Proiect” aplicat si in cadrul organizatiilor/firmelor de dimensiuni medii spre mici? Daca da, in ce masura?

Catalin-Teodor Dogaru: Implementarea managementului proiectelor in cadrul organizatiilor mici si medii a fost unul dintre dezideratele care a dus la nasterea TSP(smartprojects.ro). Noi am identificat o nevoie in acest sens. Practic, companiile mari au deja propriile metodologii (dezvoltate dupa ani si ani de experienta). Desi nu sunt nici acestea perfecte, au totusi un grad ridicat de eficienta si sunt permanent imbunatatite (prin resurse proprii). In companiile mici si medii, desi se simte nevoia managementului proiectelor, nu exista intotdeauna disponibilitate (resurse, experienta etc.) pentru crearea unei astfel de metodologii interne. Si atunci, apar doua variante. Prima ar fi ca managerul companiei sa preia o metodologie deja existenta (vezi PMI, Prince2 etc.). Cu totii stim insa ca toate aceste standarde internationale incearca sa acopere cat mai multe situatii generale, bazandu-se, de multe ori, pe recomandari teoretice si mai putin pe exemple. Si atunci, apare cea de a doua varianta: managerul sa cheme in ajutor TSP(smartprojects.ro). Noi putem evalua si analiza specificul proiectelor in companie, abilitatile oamenilor (in managementul proiectelor), procedurile interne. Pe baza acestei analize, vom construi si apoi implementa o metodologie de managementul proiectelor personalizata pe nevoile companiei. Ca sa rezum, managementul proiectelor se recomanda a fi aplicat in cadrul companiilor mici si medii. Insa, masura (cum o numiti dumneavoastra) difera in functie de specificul si nevoile fiecarei companii in parte.

 Reporter: A atins Romania un nivel de maturitate in ceea ce priveste calitatea proiectelor ce le realizeaza?

Catalin-Teodor Dogaru: Aici cred ca trebuie sa separam putin discutia. Proiecte se realizeaza atat in mediul privat cat si in mediul public (de stat). Cele din privat au demonstrat deja maturitate in ceea ce priveste atat calitatea managementului proiectelor cat si a proiectelor in sine. In zona publica (de stat), din pacate, refuzam cu obstinatie sa preluam experienta, metodele din privat. La conferinta finantare.ro de la Cluj mi-am confirmat aceasta idee. Am discutat cu colegi de panel, participanti la conferinta care au respins categoric pana si ideea de a prelua anumite instrumente folosite in managementul proiectelor in mediul privat. Spre exemplu, celebra analiza a partilor interesate (stakeholders) ar aduce un mare avantaj daca ar fi facuta (corect) in proiectele cu statul. Totusi, oameni care lucreaza (in proiecte europene sau in proiecte antamate de stat) considera ca este aproape imposibil sa faci o astfel de analiza intr-un asemenea proiect. Ei cred ca nu ai autoritatea necesara ca manager de proiect si ca regulile (!) nu permit acest lucru. Pe de alta parte, clameaza sus si tare ca regulile generale ale managementului proiectelor se aplica si la ei si ca ei sunt totusi manageri de proiect. Mie mi se pare o contradictie aici, nu credeti? Noi ( ca manageri de proiect) – indiferent unde conducem proiecte – trebuie sa ne luptam sa avem aceleasi reguli de baza peste tot si sa militam pentru maturitate in managementul proiectelor.

 Reporter: Cum vedeti viitorul Romaniei in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene?

Catalin-Teodor Dogaru: Probabil ca rata de absorbtie va creste. Insa nu cred ca vom asista la o crestere spectaculoasa. Atat timp cat o sa mergem tot pe ideea ca “merge si asa” in ceea ce priveste managementul proiectelor, progresele vor fi mici.

 Reporter: Avand in vedere viteza cu care se schimba lucrurile in jurul nostru, aplicarea metodologiilor pentru realizarea proiectelor poate sa ingreuneze finalizarea acestora?

Catalin-Teodor Dogaru: Suntem in plina epoca a “vitezei”! Discutam de secunde, ne certam pe termene la minut si ne dorim ca ora sa aiba 70 de minute minim. Nu mai vorbim de planificare ci doar ca totul trebuie executat cat mai repede – ieri daca se poate! Totusi, in tot acest ritm ametitor, apare “chestia asta” (citat din clasici) de project management care ne indeamna sa fim atenti la toate detaliile, sa avem totul structurat, bine gandit si, mai ales, sa nu ne grabim cu executia/implementarea pana ce nu avem totul foarte bine planificat. Avem de construit un plan de proiect, un plan de comunicare, un plan al resurselor si multe altele, toate inainte de “a incepe” efectiv! Mai putem noi cere rezultate “ieri”, mai putem fii noi in ton cu “epoca (vitezei)” daca aplicam metodologiile de project management?

Stim foarte bine ca, in momentul in care ni se solicita rezultate la “proiectele” care nici macar nu au debutat, nu prea avem varianta de a solicita un repaos, o pauza astfel incat noi sa planificam si sa construim fundamentul necesar unei bune desfasurari a proiectului (planuri, documente de scop si asa mai departe). Sponsorul (seful) are rabdarea limitata, membrii viitoarei echipe de proiect au propriile constrangeri si, evident, peste toate acestea, piata se afla intr-o “continua miscare”! “Viteza” este necesara daca vrei sa ramai competitiv, schimbarea rapida si cat mai simplu de implementat este vitala in conditiile economice actuale.Si atunci, noi care vrem sa planificam totul bine chiar si cand ne aflam in diferite etape ale implementarii, noi – project managerii – ce putem face?

In acest punct, eu nu vad decat doua variante – fie abandonam metodologiile si facem ce si cat putem, fie adaptam toata “tehnica” dedicata (standarde, metodologii etc.) si, implicit, ne adaptam si noi. Variante de mijloc nu prea sunt, iar alegerea nu este deloc usoara.

Pe de-o parte, stim foarte bine – fara standarde, fara o metodologie comuna si cat de cat clara, riscam sa pierdem controlul si sa nu mai avem performante. Pe de alta parte, adaptarea instrumentelor, a tehnicii si, mai ales, a noastra necesita foarte multa deschidere, perseverenta si (ce e mai important) munca! In plus, totul trebuie facut “in viteza” fara a afecta performanta proiectelor aflate in desfasurare. Alegerea uneia dintre cele doua variante depinde de fiecare dintre noi.

 Reporter: Este managerul de proiect roman un “Lazy Project Manager” sau il gasim deobicei implicat pana peste cap in munca pe care o face?

Catalin-Teodor Dogaru: Noi, cultural vorbind, suntem oamenii care vrem intotdeauna sa ajungem la un rezultat cat mai bun muncind cat mai putin. De multe ori, consecintele nu sunt atat de placute. Avem intarzieri izvorate tocmai din dorinta de a “fenta” anumite etape, dorinta care determina in final o calitate scazuta si mult re-work. Totusi, sunt situatii cand istetimea determinata de laziness duce la rezultate exceptionale. Prin urmare, eu cred ca noi suntem “Lazy Project Managers” dar nativ nu neaparat controlat.

 Reporter: Printre realizarile anului 2012, ati fost remarcat ca fiind prezent in calitate de speaker in cadrul seriei de conferinte Finantare.ro, ce v-a adus in cadrul acestora si ce ne puteti spune despre ele?

Catalin-Teodor Dogaru: Seria de conferinte Finantare.ro a fost pentru mine o oportunitate sa iau “pulsul” specialistilor in managementul proiectelor (in special pentru proiecte cu fonduri europene). Am vrut sa vad care mai sunt nevoile, cerintele, dorintele acestora si ce anume simt ei ca lipseste pentru ca eficienta sa creasca. Si simt ca am aflat ce mi am propus. Mai mult, mi am dat seama de anumite perceptii, anumite prejudecati cu care, in perioada urmatoare, ca speaker/trainer/consultant trebuie sa “lupt” si pe care trebuie sa le schimbam. Sper ca si la anul sa avem aceasta serie de conferinte la un nivel (cel putin) la fel de bun ca in acest an.

 Reporter: Va rugam sa oferiti o recomandare din punctul de vedere al dezvoltarii personale si profesionale, celor ce sunt in curs de descoperire a lumii managementului de proiect.

Catalin-Teodor Dogaru: Intr-un exercitiu de ice-breaking la un training, am cerut 3 motive pentru care participantii ar recomanda meseria de manager de proiect. Printre multe altele, am primit unul care mi a placut foarte mult – [Sa fii manager de proiect pentru ca] “Poti face orice”. Si de acest motiv as lega si eu recomandarea mea pentru cei care descopera lumea managementului proiectelor: Nu va limitati, nu va fie teama sa explorati alternative si sa descoperiti solutii inovative. Managementul proiectelor (metodologie/instrumente) nu trebuie sa ingradeasca ci, dimpotriva, sa ofere noi oportunitati pentru a gasi solutii simple la probleme complexe.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *