Legislatie: Accentuarea divizarii in profesiunea financiar-contabila
Camere si Corpuri profesionale multiple: ale auditorilor, consultantilor fiscali, evaluatorilor, expertilor contabili etc. Ingradiri severe pentru membrii CECCAR. Expertul contabil, indiferent de experienta si performantele avute ca membru al CECCAR, daca doreste sa presteze lucrari din toate (sub)domeniile amintite, va trebui sa treaca inca trei rinduri de examene de admitere, cite unul pentru fiecare “Camera” noua, si tot atitea verificari pentru definitivat. Daca in ceea ce priveste durata stagiilor profesionale in noile “Camere” se pot da aprobari de “comprimare”, cind este vorba despre taxe din intrare si cotizatii anuale, nu se face niciun fel de rabat. Astfel, profesionistul “total”, dupa ce va promova lungul sir de examene, va trebui sa cotizeze, evident, potrivit statutelor respective, la nu mai putin decit patru asemenea “Camere”.
Asa cum arata statutul expertului contabil in forma sa de la inceput(uri), cind avea la baza forma primara a Ordonantei de Guvern no. 65/1994, parea ca acestor specialisti le-a pus de-a dreptul Dumnezeu mina in cap. Fara nici un fel de oprelisti, acestia puteau presta pe bani buni lucrari de tinere sau supraveghere a contabilitatii, verificarea situatiilor financiare, analize economico-financiare si evaluari patrimoniale, expertize contabile, consultanta/ asistenta financiar-contabila si fiscala ori activitate cenzoriala si de audit. Cu timpul, insa, prin aparitia unor corpuri profesionale inrudite, respectiv care opereaza in mare cam cu acelasi instrumentar financiar-contabil, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) incepe sa piarda teren serios. Astfel, punerea in aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului (OUG) no. 75/1999 avea sa deschida larg intrarea pe aceasta piata speciala a auditorilor financiari. Dupa doar doi ani li se alatura consultantii fiscali, data fiind aparitia O.G. no. 71/2001 privind organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala. Ceva mai incoace se infiinteaza si Uniunea Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania (UNEAR), organizatie profesionala de utilitate publica fara scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizati (O.G. no. 24/2011 privind unele masuri in domeniul evaluarii bunurilor).
Daca pina nu demult expertii contabili “prindeau” (desi tot mai greu) comenzi si din aria de lucru a Camerei Auditorilor Financiari (CAFR) ori a Camerei Consultantilor Fiscali (CCF), o prevedere recenta vine sa puna ordine stricta pe acest plan. Mai precis, OG no. 23/2012, care aduce modificari regimului juridic privind auditul statutar al situatiilor financiare, dar si celui aplicabil activitatii de expertiza contabila, introduce de fapt o ingradire pentru membrii CECCAR. In termeni foarte fermi (art. III, pct. 3) se stipuleaza ca “Persoanele fizice si juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activitatile de audit financiar, consultanta fiscala si evaluare numai dupa dobindirea, in conditiile legii, a calitatii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat, dupa caz.” Aceasta inseamna ca expertul contabil, indiferent de experienta si performantele avute ca membru al CECCAR, daca doreste sa presteze lucrari din toate (sub)domeniile amintite, va trebui sa treaca inca trei rinduri de examene de admitere, cite unul pentru fiecare “Camera” noua, si tot atitea verificari pentru definitivat. Daca in ceea ce priveste durata stagiilor profesionale in noile “Camere” se pot da aprobari de “comprimare”, cind este vorba despre taxe de intrare si cotizatii anuale, nu se face niciun fel de rabat. Astfel, profesionistul “total”, dupa ce va promova lungul sir de examene, va trebui sa cotizeze, evident, potrivit statutelor respective, la nu mai putin decit patru asemenea “Camere”.
Si daca toate acestea amintite aici nu fac decit sa duca la accentuarea fragmentarii profesiunii financiar-contabile si, cumva, la eventuale frustrari ale celor din CECCAR, sa spunem, in final, ca o alta OG ii “atinge” si pe cei din CCF. Desi Codul de procedura fiscala (CPF/ OG no. 92/2003) le oferea o “piine alba”, stipulind imperativ ca “Declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de catre un consultant fiscal, in conditiile legii, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea” (art. 83 alin.5), lucrurile au fost “impinse” de Executiv pentru inca aproape doi ani. Concret, potrivit art. II din Legea no. 162/2012 privind aprobarea OG no. 2/2012 pentru modificarea si completarea CPF, certificarea fiscala a declaratiilor anuale ale persoanelor juridice se suspenda pina la 1 ianuarie 2014. Totusi, chiar daca pot exista nemultumiri ale celor din corpurile profesionale amintite, trebuie sa mentionam ca modificarile regimului normativ in discutie sint conforme cu prevederile Directivelor 2005/36/CE – privind recunoasterea calificarilor profesionale si 2006/123/CE – privind serviciile in cadrul pietei interne.
Leave a Reply