Romania, la fel ca  statele membre OECD, are ca termen de implementare a Pachetului BEPS, sfarsitul anului 2018 cu exceptia normelor de impozitare la iesire, care au ca termen sfarsitul anulul 2019. PKF Finconta si BusinessMark Event Management au organizat conferinta “2017, anul planului BEPS“, ce a avut loc pe 26 ianuarie 2017 la Hotel InterContinental din Bucuresti. 

Evenimentul a reunit experti in aria impozitarii internationale si a preturilor de transfer si a abordat teme precum: noile cerinte de documentare; importanta sectiunilor descriptive ale grupului, inclusiv analiza functionala la nivel de grup; analiza economica a tranzactiilor si ce provocari aduce aceasta; marile dezavantaje ale obligativitatii intocmirii anuale a dosarului preturilor de transfer; tendinte internationale in lupta antiabuz; aspecte referitoare la spalarea banilor, in special in cazul tranzactiilor intre afiliati

Speakerii au fost: FLORENTINA SUSNEA, Managing Partner PKF Finconta, MADALINA COTRUT, lector Advanced Master’s International Tax Law la Universitatea din  Amsterdam si Avocatul Baroul Bucuresti, MIHAELA GHEORGHE, Ofiter Conformitate PKF Finconta si CRISTINA SAULESCU, Transfer Pricing Manager PKF Finconta.

FLORENTINA SUSNEA, Managing Partner PKF Finconta, a explicat ce inseamna Planul BEPS, motivele si avantajele aderarii Romaniei la Planul de actiune BEPS, recomandarile aduse si impactul asupra Romaniei in urma implementarii Planului.

Planul BEPS vizeaza recomandari privind modificari la nivelul tratatelor de evitare a dublei impuneri, legislatiei domestice a statelor, precum si altor instrumente internationale privind schimbul de informatii.

 “Planul a fost initiat de OCDE, iar Romania a transmis acceptul de participare, in calitate de membru asociat la Proiectul BEPS la 7 iunie 2016. Pachetul BEPS este format din patru standarde minime, abordari comune ale statelor, consolidarea standardelor internationale, un set de bune practici si rapoarte analitice. Modificarile legislative propuse de Planul de actiuni BEPS se vor resimti asupra Romaniei atat la nivelul legislatei nationale, cat si la nivelul statului, al autoritatilor fiscale si al mediului de afaceri, in special la nivelul companiilor multinationale. De asemenea, noile cerinte de documentare a preturilor de transfer conduc la transparenta sporita”.

Aceasta a recomandat directorilor financiari sa faca o analiza si sa simuleze un efect al actiunilor BEPS ca sa poata informa actionarii asupra impactului financiar, mai ales la nivelul taxelorsi impozitelor la nivel de grup.

In continuare, MADALINA COTRUT, lector Advanced Master’s International Tax Law la Universitatea din Amsterdam si Avocatul Baroul Bucuresti, a vorbit despre motivele pentru care a fost nevoie de Planul BEPS. Aceasta a explicat ca inca din 1986 OECD a emis un raport in care spunea ca tarile cunosteau abuzurile din statele membre. “Abia in 2012 s-a facut o investigatie si aceste companii care fac abuzuri si care sunt in special din domeniul IT si a rezultat ca aceste multinationale au obtinut profituri foarte mari si au platit impozite foarte mici in tarile in care activitatea a fost efectiv desfasurata. Pentru fiecare miliard din profit au platit impozit de numai 500 de Euro. Cum e posibil ca in urma activitatii pe teritoriul UE a unei companii inregistrata in SUA sa ramana doar 500 de Euro? Nu putem sa mai permitem asa ceva. Abuzurile erau cunoscute, dar nu au fost cuantificate pana in 2012. Asa ca OECD s-a apucat sa dea acest BEPS, iar mai apoi UE s-a asociat cu Organizatia. Toate acestea se intampla din cauza anumitor multinationale care au abuzat”.

Aceasta a adaugat ca Romania este tara asociata OECD si nu tara membra, iar prevederile Planului vor fi optionale si nu vor fi stricte.

MIHAELA GHEORGHE, Ofiter Conformitate PKF Finconta, a definit conceptul de spalare a banilor, respectiv orice activitate menita sa ascunda adevarata sursa a fondurilor obtinute ilegal, prin activitati infractionale, si sa creeze o aparenta de legalitate a acesteia. Pentru a preveni spalarea banilor primul lucru care trebuie facut este cunoasterea clientului: cu cine lucreaza, cine e in spatele afacerii si cum se justifica circuitul banesc in companie. Apoi, atentia trebuie sa se mute pe tranzactii, analizand in special daca acestea se potrivesc cu profilul clientului “Atunci cand banii sunt introdusi in circuit, se trimit catre mai multi destinatari, mai ales intre rude sau mai multe societati astfel incat se poate forma un circuit. Cand scopul unei tranzactii nu este evident (“de ce are loc aceasta tranzactie”?), poate aparea o suspiciune de spalare de bani, iar aceasta trebuie semnalata printr-un raport de tranzactii suspecte”.

Aceasta a atras atentia si asupra obligatiilor profesionistilor din domeniu in momentul in care suspecteaza ca are loc o spalare de bani si recomanda profesionistilor sa incadreze clientii in categorii de risc. “Daca exista suspiciuni, conform legii, obligatia celor care le sesizeaza este sa le raporteze. Oficiul de Combatere si Prevenire a Spalarii Banilor primeste acest raport si, pe baza procedurilor sale interne analizeaza si investigheaza raportul, urmand sa decida daca va transmite rezultatul analizei sale catre Parchet. Acesta, la randul sau, va face verificari, inclusiv la banca si chiar la Interpol, daca este cazul. La final cel anchetat va suporta rigorile legii daca va fi gasit vinovat”.

La finalul primei parti a conferintei a luat cuvantul CRISTINA SAULESCU, Transfer Pricing Manager PKF Finconta, care a vorbit despre noile cerinte de documentare a preturilor de transfer, la nivel international. Noile cerinte au trei componente, si anume – Master File, Local File si Country by Country Report. “Informatiile din Master File vizeaza toate industriile si pietele in care activeaza grupul, chiar daca la prima vedere par sa nu aiba legatura intre ele si, de asemenea, trebuie realizata analiza functionala la nivelul grupului. Local File se axeaza pe tranzactiile intre compania analizata si entitatile afiliate, fie rezidente, fie nerezidente. Va include si informatii financiare relevante cu privire la tranzactiile specifice, analiza de comparabilitate precum si concluziile rezultate in urma acestei analize”.

In Romania doar primele doua elemente sunt obligatorii in acest moment la realizarea documentatiei preturilor de transfer. Cele doua elemente sunt prezentate, de fapt, ca doua capitole in cadrul unui singur dosar. Doamna Saulescu a vorbit si despre marile dezavantaje ale obligativitatii intocmirii anuale a dosarului. Noile prevederi legislative imparte contribuabilii in trei categorii distincte, respectiv: cei care au obligativitatea intocmirii anuale a dosarului, cei care il intocmesc doar la solicitarea organelor de inspectie fiscala si cei care nu au aceasta obligativitate.

SESIUNEA 2

Cea de-a doua sesiune de discutii i-a avut ca speakeri pe: MADALINA COTRUT si pe CRISTINA SAULESCU, care au aprofundat subiectele prezentate in prima parte.

MADALINA COTRUT a vorbit desore cateva directive ce vor trebui sa fie implementate inclusiv in Romania. “Fiecare stat isi urmareste propriul interes si se afla in competitie unul cu altul. Romania inca nu are o coerenta, trebuie sa avem o strategie in spate. De aceea, statele membre UE tin la autonomia lor. Totul a pornit de la statele cu putere. Noi, ca stat, eram si noi un pion – companiile veneau, faceau profituri si plecau cu ele in alte tari”. Aceasta a reiterat faptul ca proiectul BEPS are 15 masuri elaborate in vederea prevenirii abuzurilor si protectia statelor membre, din perspectiva fiscala.

Doamna Cotrut a vorbit de asemenea despre planificarea agresiva si a prezentat mai multe studii de caz asupra unor companii care au avut o planificare agresiva, respectiv manipularea anumitor prevederi fiscale. De asemenea, dansa a vorbitsi despre limitarea deductibilitatii dobanzilor, in acelasi context al planului de masuri BEPS. “. Directiva 2016/1164, despre care a facut doamna Cotrut vorbire, prevede reguli noi in privinta deductibilitatii dobanzilor, cum ar fi de exemplu limitarea deducerii costurilor excedentare ale indatorarii la 30% din EBITDA”. In incheierea prezentarii sale, aceasta a adaugat ca OECD recomanda ca prevederile existente intr-un stat sa fie puse in aplicare in paralel cu directivele si “probabil cea care va restrictiona mai mult limitarea dobanzii aceea va ramane”.

CRISTINA SAULESCU a dezvoltat prezentarea in jurul preturilor de tranfer si marile dezavantaje ale obligativitatii intocmirii anuale a dosarului. “Sunt frecvente situatiile in care procentul de detinere al actionarilor companiilor este greu de aflat. Cel putin la noi in tara este o problema majora sa gasesti entitati independente in orice domeniu”.

Un alt subiect urmarit a fost despre serviciile cu valoare adaugata redusa “la noi sunt in zona gri, nu sunt reglementate si speram ca aderarea la BEPS sa faca lumina in acest domeniu. Este o intreaga dezbatere in acest domeniu. Planul BEPS ofera o lista a serviciilor care pot fi incluse in aceasta categorie, dar mentioneaza si serviciile care nu ar putea fi astfel incadrate. Conform Planului BEPS, in cazul serviciilor cu valoare adaugata redusa, nu este necesara efectuarea unui studiu de piata si o marja fixa de 5% este aplicabila la costuri”.