Category Archives: Gandire economica
Inconstientul economiei
Tiberiu BRAILEAN
Pe masa de lucru a economistului trebuie asezate toate instrumentele antropologiei si psihologiei. De fapt, toate stiintele omului sint, pe rind, auxiliare unele fata de celelalte. Economia imprumuta si ea tonul si culoarea ideilor timpului sau, iar uneori le determina, cum e cazul globalizarii. In ce priveste metoda, ea nu trebuie separata nici de legile istoriei, nici de cele ale naturii, desi observam cum obiectivitatea stiintifica e substituita, incet, dar sigur, de o intreaga literatura a adevarurilor neverificate si neverificabile. O noua stiinta economica se configureaza prin operele lui Graham Wallas (Human Nature in Politics), R. H. Tawney (Religion and the Rise of Capitalism), ambii succesori ai lui Weber, dar si prin altele semnate de M.I. Ostrogorski, Robert Michel sau Charles A. Beard.
In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (I)
Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania
Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
1. Introducere: sistemul monetar ideal
Teoreticienii Scolii Austriece au depus un efort considerabil pentru a contura sistemul monetar ideal necesar unei economii de piata. Ei au conceput o intreaga teorie a ciclului economic, ce explica felul in care acesta este generat de o maniera recurenta prin expansiunea creditului, in absenta economisirii veritabile, pusa in practica de bancile centrale prin intermediul sistemului bancar cu rezerva fractionara. Din punct de vedere istoric, au explicat evolutia spontana a banilor si modul in care interventia coercitiva a statului, stimulata de grupurile de presiune puternice, a deturnat evolutia naturala a institutiilor bancare, indepartandu-le de sistemul pietei libere. La nivel etic, acesti intelectuali au evidentiat exigentele si principiile juridice ale dreptului de proprietate din perspectiva contractelor bancare, principii ivite din insasi natura economiei de piata si care, la randul lor, sunt absolut necesare corectei functionari a acesteia.
Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (I)
Gabriel MURSA
Evolutiile economice recente din vestul “batranului continent” arata cat se poate de clar ca proiectul unei monede unice se dovedeste a fi un esec lamentabil. Desi existenta sa trebuia sa reprezinte incununarea eforturilor de unificare incepute acum mai bine de o jumatate de veac, moneda euro pare sa constituie una dintre piedicile majore in calea dinamicii sanatoase a economiilor de pe continentul ce poarta numele unei printese feniciene rapite de Zeus.
Dorintele initiale ale arhitectilor Uniunii Europene erau acelea de a crea un spatiu al libertatii, democratiei si liberului schimb. Insa, pe masura trecerii timpului, generoasele intentii de edificare a unei civilizatii fondate pe principiile liberalismului au fost inlocuite cu straduintele disperate de construire a unei societati conduse prin intermediul comisarilor si cu directive emanate de la un centru numit Bruxelles. In acest joc, moneda unica trebuia sa joace un rol esential, ea urmand sa fie folosita drept vehicul al centralizarii, desi ratiunile introducerii sale erau, cel putin la nivel declarativ, strict economice.
Criza nu s-a sfarsit
Tiberiu Brailean
Pentru Hyman Munsky (Can “It” Happen Again?), sistemele financiare au o tendinta implicita de a ajunge periodic in situatii dificile, ceea ce s-a intamplat si acum; pentru Johan Lybeck (Istoria Globala a Crizei Financiare), actuala criza s-a incheiat inca din 2010. Dupa parerea mea, gresesc amandoi. In primul rand, sistemul monetar-financiar de la Bretton Woods a esuat pentru ca a fost prost conceput din start, apoi pentru ca a fost pervertit prin liberalizare, monetarizare si virtualizare excesiva, iar in al doilea rand criza e departe de a se fi sfarsit si nu e una ciclica, ci una structurala, sistemica.
Cum a decurs Conferinta Finantare.ro de la Iasi
Conferinta Finantare.ro, forumul national de finantari europene, management de proiect si investitii, devenit un cadru suport pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene in Romania, a avut loc pe 7 iunie, la Iasi.
In cadrul conferintei, s-au aflat fata in fata specialisti in domeniul finantarilor si consultanti in managementul proiectelor cu peste 150 de reprezentanti ai organizatiilor, companiilor si institutiilor direct interesate de instrumentele disponibile pentru implementarea si dezvoltarea proiectelor lor.
Un alt inceput
Bogdan CAPRARU
Suntem la restriste de vremuri! Turbulentele din cadrul economiilor lumii au rasturnat ierarhii, guverne, institutii, conceptii si curente de gandire! Toata lumea freamata in cautarea unei directii care sa readuca “linistea”. Oare asistam la sfarsitul capitalismului, asa cum comunismul a sucombat in Europa la finalul secolului trecut? Oare societatea se va transforma radical, ca urmare a zdruncinarilor provocate de actuala criza? Oare cutremurul provocat de aceasta va avea replici in continuare?… Sunt ganduri care se infiripa in mintea tuturor, dar raspunsurile intarzie sa apara!
Cauze false ale crizei actuale
Cristian PAUN
Imediat ce criza economica si-a facut simtite mai acut efectele (noi suntem in criza de mult mai mult timp decat suntem inclinati sa credem) chiar la scara globala, un intreg esalon de specialisti s-a pus in miscare sesizand pericolul fundamental al compromiterii interventionismului monetar si al utilitatii bancilor centrale si a sistemului pe care il apara si care incalca legi economice fundamentale peste care orice economist cu minima cultura economica nu poate trece. Au fost aduse in discutie cauze ale crizei pe care nimeni nu le-ar fi banuit ca ar avea vreo relevanta sau ca din ele ar fi posibil vreodata sa fie extrasa vreo “teorie” economica:
Criza: timpul pentru o gandire economica pluralista?
Bogdan DIMA
Actuala perioada de turbulenta financiara, extinsa prin mecanisme specifice de contaminare, in planul economiei reale, a actionat ca un revelator pentru disfunctionalitatile structurale si institutionale ale pietelor financiare internationale. Dar, in acelasi timp, a atras atentia asupra limitelor capacitatii paradigmei neo-clasice de a explica mecanismele economice contemporane.
Modelul de homo economicus promovat de catre mainstream-ul actual porneste de la meta-ipoteza conform careia deciziile umane sunt “perfect rationale” si urmaresc maximizarea de o maniera sistematica a utilitatii individuale.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
