Category Archives: Gandire economica
Infatuarea fatala a intelectualilor
Gabriel MURSA – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
De la Platon incoace, intelectualii au manifestat o apetenta irezistibila pentru ingineria sociala. Inspirati de carti precum Republica sau Legile, ei si-au imaginat ca slabiciunile lumii in care traim pot fi eliminate prin simpla “stergere a panzei”, o figura de stil in spatele careia, cel mai invidiat ganditor al omenirii isi ascundea planul maret al reconstruirii civilizatiei pe baze pur rationale. Asadar, proiectul deliberat, constient putea sa inlature subrezeniile oricarei ordini constituite din muritori fatalmente imperfecti. Evident, erau necesare cateva conditii sine-qua-non ale desavarsirii lumii terestre: disparitia proprietatii private, izgonirea nemiloasa a libertatii personale, tratarea fara anestezice a egoismului, controlul deplin al vietii personale de catre politia copulatiei si suprimarea, desigur, in interes comun, a gandirii pe cont propriu.
Imposibilitatea economica a contractelor bancare moderne
Cristian Paun
Exista o lamentare clara cu privire la cauzele crizelor actuale. Exista si o tendinta clara de ascundere a adevarului si de punere a paturii pe tambal in aceasta privinta. Oricine si orice e mai vinovat de criza actuala decat sistemul bancar si bancile centrale. S-a ajuns pana intr-acolo incat vina e pusa in spinarea sectorului privat care s-a abtinut brusc de la investitii sau de la consum, care refuza cu incapatanare sa mai duca o viata pe creditul bancar oferit cu atata darnicie de catre bancile comerciale. Evident ca necunoasterea cauzelor crizelor financiare duce la tot soiul de propuneri de reforma care mai de care mai ciudate si mai in afara logicii economice (dobanzi cat mai apropiate de zero, bani cat mai globalizati si mai controlati politic, datorii publice scapate de sub control, deficite cat mai mari). Austeritate statului e tot mai incriminata de o lume obisnuita sa isi extraga rente sub diferite forme la umbra statului asistential. Nici pietele si capitalismul nu sunt excluse din boxa acuzatiilor cu privire la criza.
In apararea pietei libere
Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
Au trecut mai bine de cinci ani de la inceputul actualei depresiuni economice, iar explicatiile dominante privind originile sale nu par sa lase loc de prea multe interpretari. Asadar, atat in mass-media, cat si in mediile intelectuale domneste punctul de vedere conform caruia marasmul in care a plonjat sistemul economic mondial se datoreaza excesului de politici liberale practicate in ultimile decenii. Carismaticii analisti de televiziune se iau la intrecere cu pedantii profesori de teorie economica din universitati in incercarea lor de a gasi mai repede cauzele evenimentelor recente in presupusele defecte congenitale ale pietei libere. Unii dintre ei, investitori pe bursa in produse derivate de mare risc, dar extrem de profitabile in caz de reusita, nu se sfiesc sa explice depresiunea slabiciunile inerente ale “fundamentalismului pietei”, o sintagma inventata de unul dintre cei mai mari speculatori ai tuturor timpurilor. In plus, librariile sunt inundate cu tiparituri care ataca fara menajamente capitalismul, punandu-i in carca toate relele de pe fata Pamantului. In aceste conditii, nu trebuie sa ne mai mire masivul viraj spre stanga al opiniei publice, succesul “Indignatilor” sau cererea tot mai intensa a oamenilor simpli pentru politici interventioniste.
Euro-scepticism
Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
Dupa experienta terifianta a celui de-al Doilea Razboi Mondial, ideea crearii unei Europe unite s-a bucurat de un larg sprijin popular. Proiectul politic al unificarii tarilor de pe “batranul continent” a primit confirmarea omului de rand deoarece liderii politici au stiut sa-si justifice demersul recurgand la ajutorul intelectualilor, care, in dorinta lor de a se simti utili, au conceput teorii favorabile procesului de integrare. Mai mult decat atat, optimismul excesiv al truditorilor mintii a generat un consens cvasi-unanim in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru transpunerea in practica a idealurilor pan-europenismului. In consecinta, literatura de specialitate aparuta in ultimele decenii evidentiaza cu voiosie doar beneficiile integrarii, tratand cu o superficialitate suspecta posibilele sale efecte negative.
In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (III)
Jesús Huerta de SOTO
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania
Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
6. Euro versus dolar (si lira), Germania versus S.U.A (si Marea Britanie)
Unul dintre aspectele caracteristice ale ultimului boom, finalizat prin Marea Criza din 2008, este, fara indoiala, comportamentul diferit al politicilor monetare si fiscale din lumea anglo-saxona, bazate pe nationalismul monetar si puse in practica de tarile membre ale Uniunii Monetare Europene. Intr-adevar, incepand cu criza financiara si recesiunea economica ce au debutat in anii 2007-2008, atat FED-ul, cat si Banca Angliei au recurs la politici monetare ce au constat in reducerea ratei dobanzii pana la un nivel foarte apropiat de zero, prin emisiunea masiva de mijloace de plata, cunoscuta sub expresia eufemistica “quantitative easing”, prin enorma si continua monetizare directa, cinica a datoriei publice suverane (1). Acestei politici monetare hiperlaxe (in care se intrepatrund recomandarile monetariste si keynesiene) i se adauga energicul stimul bugetar care presupune, atat in Statele Unite, cat si in Anglia, deficite bugetare de aproximativ 10% din PIB (care, fara indoiala, nu sunt considerate suficiente, cel putin de keynesistii cei mai recalcitranti precum Krugman sau altii ca el).
Autopsia unui esec (III)
Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
4. Euro si unificarea politicilor fiscale
Evenimentele economice din ultimii ani au condus la o serioasa criza de incredere in moneda unica europeana. Cresterea generalizata a preturilor, tendinta Bancii Centrale Europene de a monetiza deficitele bugetare nationale achizitia directa de obligatiuni guvernamentale, presiunea crescanda pentru sindicalizarea datoriei publice au generat o profunda neliniste pe pietele financiare, ceea ce a condus la o stirbire continua a prestigiului politicii monetare gandite de bancherii din Frankfurt. Pentru a evita prabusirea increderii in aceasta moneda fiduciara, proiectantii politicilor europene au tras concluzia ca succesul masurilor luate de BCE nu poate fi asigurat decat prin unificarea politicilor fiscale. Asadar, o politica monetara unica trebuie sustinuta de o politica fiscala unica.
In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (II)
Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania
Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
4. Eterogena si pestrita “coalitie anti-euro”
In randurile ce urmeaza, vom analiza pe scurt eterogenul si pestritul amalgam format din adversari ai monedei euro, care include in randurile sale elemente atat de disparate precum doctrinari ai extremei stanga si ai extremei dreapta, keynesieni nostalgici sau ireductibili gen Krugman si Stiglitz, monetaristi dogmatici, adepti ai cursurilor de schimb flexibile (Barro si altii), adeptii naivi ai teoriei zonelor monetare optime a lui Mundell, sovini terorizati ai dolarului (si ai lirei sterline) si, in sfarsit, legiunea de defetisti confuzi care, “in fata iminentei disparitii a monedei euro”, propun dinamitarea si abolirea ei cat mai rapida (1).
Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (II)
Gabriel MURSA
3. Euro si libertatea de alegere
O buna parte a umanitatii se bucura, astazi, de avantajele sistemului politic pluralist si de cele ale economiei de piata. Din punct de vedere politic, indivizii pot alege sa fie socialisti (trebuie sa acceptam ca societatea libera cunoaste acest paradox), ecologisti, conservatori, liberali, crestin-democrati, monarhisti sau republicani. Din punct de vedere economic, ei pot decide daca merg in automobile decapotabile sau cu autobuzul, isi pot alege brand-ul hainelor imbracate, pot opta pentru vacante la mare sau la munte, pentru carne de porc sau pentru cea de vita. Omul civilizat poate alege in functie de pret, calitate, marca, dupa cum are posibilitatea de a calatori, practic, fara restrictii. Chiar daca sistemele politice si economice nu functioneaza nicaieri in lume asa cum ar trebui, nimeni din lumea civilizata nu se poate plange ca, in principiu, este lipsit de libertate. Cu toate acestea, inclusiv in cea mai avansata tara din lume, individul nu detine dreptul de a-si alege moneda.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
