Monthly Archives: January 2015

Dreptul la credit nu este un drept universal al cetateanului, precum dreptul la vot

Ionut BALAN

Desi alegerile au trecut se fac inca auzite vocile care spun ca una dintre cauzele inapoierii Romaniei ar fi votul universal, indeobste considerat un factor de progres si un pilon de baza al democratiei.

Argumentul este ca ajung sa voteze prea multe persoane lipsite de educatie si cultura politica, care, in plus, cel mai adesea, sunt dependente de bani de la stat, sub diverse forme, de la ajutoare sociale la pensii.

Educatia financiara, dincolo de literatura

Calin M. RANGU, director Adjunct, directia Supraveghere Integrata ASF

Consumatorii de servicii financiare sunt prinsi intre perceptie,nevoile initiale si ofertele pietei (cand contracteaza) si realitate,buna sau rea (cand beneficiaza de rezultatul contractat si in unele cazuri isi dau seama de adevarul la care nu se asteptau). Uneori sunt prinsi intre profesionisti si profitori.

O piata financiara sanatoasa se bazeaza pe incredere. Poti sa ai incredere in piata financiara doar daca o intelegi, pietele functioneaza bine cand consumatorii participa activ la piata. Informarea precara, lipsa educatiei, abordarile agresive ale furnizorilor de servicii/produse financiar-bancare, ingineriile sociale (inselatorii, pe romaneste) pot duce la decizii care la un moment sa se dovedeasca gresite.

UE – recuperarea debitelor istorice prin regularizari de azi

prof. dr. Ionel BOSTAN

Putini dintre noi ar mai vedea plauzibil faptul ca datoram si azi sume catre Uniunea Europeana (UE), pentru programe PHARE derulate inainte de anul 1998. Mai precis, pentru fonduri alocate Romaniei in baza Acordului Cadru, semnat in 1991 (deci, acum 24 ani in urma). Ei bine, cu toate acestea, recent, Comisia Europeana (CE) a notificat ca, pentru recuperarea anumitor debite, care nu au fost achitate la termen de catre institutiile romanesti beneficiare ale respectivelor proiecte cu finantare UE, a aplicat “procedura compensarii”. Adica, retinerea acestora din sumele cuvenite Romaniei, aferente “altor programe PHARE”.

Francul elvetian si mintea romanului de pe urma

Bogdan CAPRARU – redactor sef

In ultimele saptamani problema creditelor in franci elvetieni a reaparut. Decizia bancii centrale a Elvetei de a lasa liber cursul francului fata de euro a reaprins spiritele ca urmare a devalorizarii putenice a acestuia din urma fata de moneda elvetiana. Implicit, francul a devenit mai scump si fata de leu. Practic, debitorii in franci s-au vazut in situatia de a plati cu aproximativ 20% ratele la credite. Aceasta noua framantare a adus in prim plan mai multe probleme ale societatii romanesti.

Logica pietei

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

La prima vedere, titlul prezentei lucrari pare sa ne conduca spre ceea ce Karl Popper numea candva capcana antropomorfismului naiv, o conceptie primitiva prin care lucrurilor, obiectelor sau proceselor din natura li se confereau, in mod complet nejustificat, atribute specific umane. Spre exemplu, antropomorfismul sau animismul considera ca cei doi astri ceresti, Soarele si Luna, pot fi asemanati unor frati, adica, unor fiinte umane insufletite, care iubesc sau urasc, se bucura sau se intristeaza, compatimesc sau se arata nemiloase; ei gandesc si actioneaza. In sfera stiintelor sociale, animismul a condus la conceptia potrivit careia fenomenele sociale deriva dintr-o ratiune suprema, ca ele sunt directionate catre un scop prestabilit, ca sunt proiectate si ghidate in detaliu de o Ratiune Suprema, transcendentala, bine intentionata, chiar daca ea se dovedeste a fi greu de sesizat. Potrivit acestei viziuni arhaice, procesele sociale se deruleaza in conformitate cu un plan – in principiu, accesibil doar “mintilor alese” -, plan care guverneaza in detaliu viata cotidiana a tuturor pamantenilor, altfel, incapabili sa actioneze de o maniera “adecvata”. Cu alte cuvinte, orice lucru are un rost bine definit, exista ca o consecinta logica a unei misiuni ce i s-a atribuit, deriva dintr-un proces cristalin de deliberare.

De ce relatiile publice nu sunt marketing

Marcus Victor Grant

consultant in strategie de comunicare si resurse umane

Ce face omul de PR

 Activitatea de relatii publice este alcatuita din munca relationistului/a echipei de PR de a:

  • se documenta cu privire la fapte si de a verifica informatia la sursa prin munca de cercetare proprie;
  • cerceta si segmenta publicurilor, a le cunoaste profund modul de a gandi, a vorbi, a se exprima;
  • elabora agenda de comunicare tinand cont de: mesajul care se doreste a fi transmis, canalele la dispozitie, mediu inconjurator, fondurile de resurse pentru realizarea comunicarii si impactul cel mai eficient pe care il poate genera aplicarea agendei asupra capitalului de imagine al organizatiei/clientului;
  • planifica mijloacele, ideile si continutul ce urmeaza a fi transmis catre publicurile tinta si sa realizeze o platforma-suport pentru sutinerea agendei stabilite;
  • se adapta cu mijloacele si continutul mediului, astfel incat ideile care comunica identitatea organizatiei sa ramana stabile pe termen lung;
  • monitoriza impactul pe care il are asupra publicului-tinta, pe termen lung, actiunile desfasurate;
  • analiza atent pasii pe care ii face concurenta, prin urmarirea si analiza comparativa a discursului lor de relatii publice extern cu proprioul impact in urma comunicarii de relatii publice;
  • dezvolta actiuni care sa continue/capitalizeze pe urma rezultatelor deja obtinute;
  • preveni situatiile de criza sau a raspunde prompt in momentul in care acestea se produc si sa elaboreze planuri pentrus situatiile initial considerate neprevazute, pe principiul “hope for the best, plan for the worst”, etc.

Amortizarea mijloacelor fixe achizitionate la mana a doua

Ioana CARTITE, Senior Tax Consultant – Biris Goran Consulting

De asemenea, se mai mentioneaza faptul ca la stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de utilizare a acestora. De exemplu, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare (i.e. nu sunt utilizate de Societate pentru o anumita perioada de timp), Societatea inregistreaza in contabilitate o cheltuiala cu amortizarea sau o cheltuiala corespunzatoare ajustarii pentru deprecierea constatata. De asemenea, intrucat utilizarea mijloacelor fixe este intrerupta pe o perioada indelungata, Societatea poate revizui durata de amortizare.

Lectii de initiere in piata de capital – Lectia 12

Echipa SSIF Broker

Politica monetara ca si instrument al cresterii economice-partea IV

Politicile adoptate de conducerea Japoniei pentru relansarea economica se concentreaza pe trei directii, relaxare monetara, relaxare fiscala si reforme structurale. Relaxarea monetara ar trebui sa inverseze trendul deflationist, relaxarea fiscala ar trebui sa incurajeze consumul iar reformele structurale ar trebui sa aduca crestere economica pe termen lung. Aceste trei directii de actiune pot aduce rezultatul dorit doar daca functioneaza impreuna insa pentru aceasta, conducerea Japoniei trebuie sa treaca de la stadiul de vorbe la cel de fapte. Reformele structurale sunt inca in faza de proiect, de lozinci si sloganuri iar efectele unui consum mai ridicat au fost deja anulate de cresterea taxelor.