Proiectele legislative trebuie sa mearga in directia intaririi disciplinei financiare
Florin DANESCU – Presedinte Executiv Asociatia Romana a Bancilor
Procesul de dezintermediere financiara s-a accentuat in ultimii cinci ani. Absenta cererii eligibile de credite si cresterea economisirii interne sunt principalele motivatii pentru reducerea liniilor de finantare de la bancile mama. Sectorul bancar romanesc este intr-o pozitie care ii permite reluarea creditarii in mod sustenabil, mai ales ca marjele de dobanda aferente creditelor au continuat trendul descendent.
Sistemul bancar romanesc si-a demonstrate stabilitatea structurala, a realizat optimizarea portofoliilor de credite printr-un proces amplu de curatare a bilanturilor si acorda credite, pe parcursul anului 2015, intr-un ritm aproape similar cu cel de dinainte de criza. Sectorul bancar din Romania este printre putinele sectoare bancare din Uniunea Europeana care nu au avut nevoie, pe perioada crizei, de sprijin din fonduri publice.
Rata de solvabilitate s-a mentinut la un nivel ridicat, de 18,07% in iunie 2015, in conditiile in care pragul minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR este de 8%. Curatarea bilanturilor si schimbarea meto -dologiei de calcul al creditelor neperformante au condus la o reducere cu peste zece puncte procentuale a ratei creditelor neperformante pana la 12,06%, in luna august 2015. Bancile vor sa se implice tot mai mult in creditare pentru a compensa scaderea bilanturilor. Lichiditate exista in piata si acest lucru este dovedit de nivelul scazut al dobanzilor de pe piata monetara.
Afirmam la sfarsitul anului trecut ca principalele obiective pentru sistemul bancar pentru anul 2015 sunt cresterea creditarii, masurile orientate pentru restabilirea increderii si exercitiul de evaluare a calitatii activelor la nivelul sistemului bancar romanesc. Anticipatiile indicau pentru anul 2015 cresterea soldului creditului neguvernamental in ritm anual, lucru care este deja sesizabil inca din luna august. Inseamna ca volumul creditelor noi acordate a depasit iesirile din soldul creditului neguvernamental sub forma de rambursari de principal, scoatere in afara bilantului si vanzari de portofolii.
Este nevoie de incredere. Disciplina financiara nu este punctul forte, mai ales daca privim sectorul creditarii IMM-urilor. Dar asta inseamna, pana la urma, acea incredere pe care o dai oricarui investitor si oricarui consumator ca o datorie se plateste. Cat timp acest lucru nu exista, intreaga industrie bancara este pusa sub semnul intrebarii, pentru ca fisa de post a industriei bancare este aceea de a creste economisirea si prin aceasta economisire sa poata credita economia. De ce este Romania in urma? Dintr-o mie de motive. Unul dintre ele este acela ca Romania are un grad de intermediere financiara (ponderea creditului neguvernamental in PIB) de circa 32%, cel mai scazut din Uniunea Europeana, in scadere de la nivelul de aproape 40% in 2011. Nivelul de intermediere financiara este direct proportional cu prosperitatea tarilor respective, prosperitate reprezentata printr-un indicator PIB per capita. PIB pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS) in Romania s-a situat in 2014 la 54% din media Uniunii Europene.
Strategia ar trebui orientata spre cresterea sustenabila si, implicit, spre cresterea intermedierii financiare. Asteptarile sunt ca abordarile legislative sa devina constructive, pentru ca in final cel care beneficiaza de costuri mai reduse ar trebui sa fie cetateanul. Insa, in Romania, unele proiecte legislative merg in directia slabirii disciplinei financiare. Ro -mania are o conotatie specifica pentru ca lipsa invataturii democratice ne face sa preluam ceea ce Europa ne prezinta astazi ca legi si le transpunem intr-o maniera diferita si impotriva economiei.
Astazi suntem in fata multor perceptii care se transforma in initiative legislative. Nu putem sa nu ne intrebam care va fi strategia grupurilor financiare pe viitor. In perioada 2009-2014, sistemul bancar a inregistrat o pierdere neta consolidata de 1,6 miliarde euro, in timp ce aporturile suplimentare de capital de la actionari s-au ridicat la 1,8 miliarde euro.
Nu putem avea un capital care sa inregistreze constant pierdere si in acelasi timp sa contribuie la cresterea economica a Romaniei in conditiile in care asistam la o serie de initiative legislative dintre care unele contravin legislatiei nationale sau dreptului comunitar. Or, acestea creeaza asteptari consumatorului si o imagine proasta sistemului bancar.
Asteptarile privind modul in care sectorul bancar contribuie la dezvoltarea economiei Romaniei ar trebui sa fie direct proportionate cu cadrul legislativ national si perspectivele de modificare a acestuia. Nu te poti astepta ca un sistem bancar sa mentina aceleasi conditii de costuri ca mediul bancar european daca nu-i permiti sa opereze cu acelasi instrumentar si la un nivel similar de siguranta privind recuperarea sumelor intermediate.
Leave a Reply