Rezultate financiare ING Bank anul 2014
ING Bank Romania a inregistrat in 2014 un profit brut de 340 milioane RON, in crestere cu 19% fata de anul anterior, iar portofoliul de credite a crescut cu 13% fata de 2013, ajungand la 11.195 milioane RON. Cota de piata in creditare a crescut la 4,8% in 2014 de la 4,1% in 2013 iar cota de piata in fonduri atrase s-a ridicat la 6% in 2014 comparativ cu 5,7% in anul anterior.
Revista presei economice 3 martie 2015
Romania a incasat peste 460 milioane de euro de la Comisia Europeana
Capital
Conform unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), Romania are o rata de absorbtie de 52% a fondurilor europene, incasand peste 460 milioane de euro pana la finalul lunii februarie 2015.
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat ca Romania va ajunge la sfarsitul acestui an la o rata de absorbtie de aproximativ 80%.
Revista presei economice 2 martie 2015
Romania vrea sa investeasca in proiecte de transport
Capital
Romania vrea sa acceseze fonduri europene de peste 1,2 miliarde de euro pentru proiecte de transport. In acest scop au fost depuse 14 proiecte pentru contractarea de fonduri europene in cadrul Programului “Connecting Europe Facility” (CEF).
Comunicarea – cheia succesului in banking
Bogdan CAPRARU – redactor sef
Jacques Seguela, unul dintre cei mai mari creatori de publicitate, spunea in cartea sa “Un fiu al publicitatii” ca viitorul in business va consta in “miracolul comunicarii”. Desi scrisa acum trei decenii in urma, ea devine la fel de actuala prin problematica abordata si caracterul profetic. Desigur, nu imi propun sa fac o recenzie a acestei carti in cele ce urmeaza, insa continutul acesteia duce cu gandul la unele aspecte valabile si in ceea ce priveste banking-ul actual, atat in Romania, cat si la nivel international.
In problema creditelor in franci elvetieni, bancile implementeaza masuri individuale
Florin DANESCU
Presedinte Executiv Asociatia Romana a Bancilor
In contextul aprecierii francului elvetian, pentru a veni in intampinarea situatiei dificile cu care se confrunta unii dintre clientii lor, bancile au implementat masuri individuale si/sau la nivelul intregului portofoliu, intelegand ca orice masura administrativa, unitara, aplicabila tuturor clientilor, ar putea adduce atingere dispozitiilor art. 45 “Libertatea economica” si art. 135 “Economia” din Constitutia Romaniei.
QE a fost inspirata de asignatele Revolutiei Franceze
Ionut BALAN – bloguluibalan.ro
Banca Centrala Europeana (BCE) a lansat programul de relaxare cantitativa (quantitative easing – QE), iar inmultirea banilor de hartie a determinat deprecierea rapida a euro pana la 1,0495 dolari. John Maynard Keynes a “decretat” ca pretul activelor determina nivelul ratei de ocupare a fortei de munca. Iar un declin ar trebui combatut prin majorarea ofertei de bani de catre bancile centrale (de exemplu, prin cumpararea de titluri de stat), pentru a creste la loc pretul imobilelor. Masurile de relaxare cantitativa (suplimentare de masa monetara), materializate in achizitia de titluri de stat, ajuta bancile sa nu mai execute garantiile aferente creditelor neperformante, ceea ce conserva pretul activelor. Iata care ar fi linia ce pare sa calauzeasca initiativa BCE.
Dependenta de cumparaturi
consultant in strategie de comunicare si resurse umane
Cum cadram aceasta problema?
Industria este presata sa produca performanta. De aceea, tehnicile de merchandising sunt la mare cautare pentru cei care doresc sa eficientizeze vanzarea la raft.
Studii asupra comportamentului consumatorului efectuate in SUA la sfarsitul secolului trecut estimau ca 10 % din populatie era dependenta de cumparaturi. Din punct de vedere conceptual, aceasta dependenta de cumparaturi se traduce prin compulsia de a achizitiona anumti itemi neplanificati care nu au o utilitate stringenta pentru consumator si sunt rezultatul strategiilor promotionale. Subiect comun de studiu, de exemplu, in merchandising si psihologia economica, cele doua discipline au perspective diferite asupra aceluiasi fenomen.
Inainte de a se instala reforma Bologna in Romania, am avut oportunitatea de a le studia pe amandoua, la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din Iasi, respectiv la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din Iasi. Nu stiu in ce masura se mai regasesc in programele actuale, dar mi se par de o importanta vitala, atat pentru economisti, cat si pentru psihologi.



Economia Online va propune revista presei economice din Romania