Criza: timpul pentru o gandire economica pluralista?
Bogdan DIMA
Actuala perioada de turbulenta financiara, extinsa prin mecanisme specifice de contaminare, in planul economiei reale, a actionat ca un revelator pentru disfunctionalitatile structurale si institutionale ale pietelor financiare internationale. Dar, in acelasi timp, a atras atentia asupra limitelor capacitatii paradigmei neo-clasice de a explica mecanismele economice contemporane.
Modelul de homo economicus promovat de catre mainstream-ul actual porneste de la meta-ipoteza conform careia deciziile umane sunt “perfect rationale” si urmaresc maximizarea de o maniera sistematica a utilitatii individuale.
Interviu cu Dan Pascariu: Nu am fi avut acumularile pe care le-am avut si cresterea economica din deceniul trecut, in absenta bancilor straine
Reporteri: Carmen Sandu, Bogdan Capraru
Miercuri, 9 mai 2012, la ora 17.00, in Aula Magna “Mihai Eminescu” a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Dan Pascariu, Presedintele UniCredit Tiriac Bank, a sustinut un seminar cu tema “Succesul nu este intamplator”. Evenimentul a fost organizat de Unicredit Tiriac Bank in parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, si s-a adresat cu precadere studentilor interesati de probleme de leadership. Astfel, evenimentul a atras persoane din randul studentilor, al personalului academic, angajati din banci si nu numai. Cu aceasta ocazie echipa EconomiaOnline.ro a luat un interviu domnului presedinte al Consiliului de supraveghere Unicredit Tiriac, Dan Pascariu.
JUPUITU, BY ANAF
Octavian-Dragomir JORA
Strident este, macar dupa anumite gusturi, un tic prezent in zicerile deopotriva ale unei bune parti din masa de contribuabili, precum si ale unei si mai mari ponderi din tagma economista: mama problemelor economiei nationale, ba chiar mama mamei lor ar reprezenta-o “slaba colectare a veniturilor la bugetul de stat”. S-au emis critici dinspre opozitie spre putere, ba si critici intestine “fortelor de guvernamant”, ba si autocritici in dulcele spirit cominternist, cum ca vom da perceptori fiscali de varii spite, adica, tot ce avem mai bun in noi pe gazon, cum ca vom respecta sarcinile trasate si ca nu vom lasa adversarul evazionist sa-si faca jocul, cum ca vom face bine sa nu fie rau. Si, totusi. Binele cam depinde de care parte a balantei fiscale te afli: contribuabil net, scuturat din toate cele de fisc, sau beneficiar net, care isi plateste relaxat darile din bani publici, primiti plocon, ca trandav contopist sau ca bordurist-asfaltangiu.
Prohodul capitalismului?
Gabriel MURSA
Orice s-ar putea spune despre noi, romanii, dar nu si ca ne-a parasit norocul. Om fi noi o napastuita “insula de latinitate intr-o mare slava”, un neam sacrificat de cinicii stapani ai lumii si surghiunit la periferia lumii occidentale pentru a tine piept invaziei Semilunei, insa cu greu s-ar putea admite ca zeita Fortuna ne-a intors definitiv spatele. Pe langa toate ne-noroc-irile ce s-au abatut (fatalmente, desigur) asupra noastra, de-a lungul unei istorii predestinate si nemeritate, am avut sansa unica de a asista, pe parcursul a doar doua decenii, la trecerea in nefiinta a celor mai importante sisteme de organizare sociala plasmuite de omenire.
Moralitate si economie
Cristian C. POPESCU, Lacramioara DOMINTE
Orientata in special inspre satisfacerea nevoilor, fie ca este vorba de cele necesare existentei fizice, fie celei spirituale, actiunea indivizilor este determinata, la originea ei, de principiul hedonistic. Posibilitatea atingerii unor stari de satisfactie ne determina sa cautam mijloacele cele mai eficiente si mai rapide care sa permita acest lucru. In functie de constrangerile pe care le avem, de natura economica, legala sau sociala, vom opta pentru o anumita gama de solutii. Optiunea se face conform unui calcul rational intre avantaje si costuri.
Cui ii este frica de etica in afaceri?
Daniela Tatiana (Corodeanu) AGHEORGHIESEI
A vorbi despre etica in afaceri in fata studentilor de la o facultate cu profil economic, adica a viitorilor oameni de afaceri din tara noastra, este de multe ori o provocare care isi gaseste rezolvarea de abia la finalul unui semestru de studiu. Atunci este ca o primavara care isi aduce roadele, cand numar florile care au aparut dupa ce am ingrijit semintele.
Intrebarea fireasca ar fi: De ce este o provocare?
Este o provocare fiindca trebuie sa imi conving studentii (viitorul nostru este in mainile lor..) ca a fi etic merita, ca a fi etic in afaceri genereaza incredere, aliati, iti aduce profit si nu pierdere.
Dincolo de Roubini, dincolo de criza…
Tiberiu BRAILEAN
Am fi nedrepti, cum fac unii, sa acordam toate meritele privind anticiparea crizei lui Nouriel Roubini. Au mai existat specialisti care au prevazut cel putin anumite manifestari ale crizei si din care Roubini chiar s-a inspirat. Este vorba despre Robert Shiller, profesor la Yale, care semnalase de mult pericolul formarii unui balon speculativ pe piata actiunilor, despre Raghuram Rajan, profesor de finante la Universitatea din Chicago, care a avertizat asupra gradului prea mare de indatorare si a riscurilor adiacente, despre James Grant, care criticase Rezerva Federala pentru crearea unuia dintre “cele mai mari baloane de sapun ale creditului ieftin”, despre, William White, Nassim Nicholas Taleb, Stephen Roah, David Rosenberg si alti analisti financiari si specialisti din interiorul sistemului.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
