Franc(hete) elvetian(a)
Octavian-Dragomir Jora: Redactor sef “Economistul”
Bancile elvetiene sunt precum un Ierusalim secularizat al finantei mondiale: indiferent de “confesiuni ideologice”, de starile de razboi sau pace dintre semintiile lumii, stari reductibile la mofturile capeteniilor si proptitorilor lor cu dare de mana, sistemul bancar din “tara cantoanelor” este protejat de un tabu universal. Adica: ne scoatem ochii, pe te miri ce pricini geopolitice si geoeconomice, dar cooperam cand vine vorba de pastrat taina asupra “ochiului dracului”, antidot “dat naibii” la necazurile cauzate ori suferite. Mai mult ca un acord intre gentilomi, avem doar un raspuns rational care distinge bestia din om de bestia perfecta. Distrugem totul pana la resursa vitala comuna. Acolo cooperam. Si ce resursa este, in lumea asta tot globalizata economic, “mai universala” decat banul, “mijlocul universal de schimb”, fireste, neomogen, dupa dezaurirea lui, intre variile denominari de pe fata pamantului. Elvetia a propus si produs lumii, si partii ei productive, si celei pacatoase, unele “bunuri comune”: o data, neutralitatea globala a unui sistem bancar ultra-secretos si, in plus, interesantul ei franc.
Impactul regional al transporturilor aeriene
George Zaharia
In mod cu totul empiric, oricine poate exprima judecati de valoare cu privire la impactul asupra unei regiuni date, exercitat de transporturile aeriene. Inafara de problemele de mediu, luate din ce in ce mai mult in considerare de diversele organizatii cu preocupari in domeniu, influenta transporturilor aeriene asupra activitatii economice locale este considerata ca fiind una pozitiva.
Schimbul de marfuri a fost posibil din cele mai stravechi timpuri urmare a transporturilor si cailor de comunicatie. Cu atit mai mult intr-o lume a globalizarii, transporturile aeriene, a caror principala caracteristica de utilitate este consumul redus de timp, ofera cea mai buna solutie la nevoile social-economice contemporane.
Astazi ciclul de productie a numeroase bunuri este nu numai foarte accelerat, dar presupune si fabricarea unor componente in diverse locatii pe glob, urmind ca asamblarea finala sa se realizeze in hale situate poate la alte mii de kilometri. Aceste procese nu pot fi posibile decit datorita transporturilor aeriene, aceleasi care fac posibila participarea la sedintele din cartierele generale ale multinationalelor a personalului sosit din toate colturile lumii, sau care transporta turistii catre destinatiile de vacanta tot mai variate si atent selectate dupa un specific de preferinte.
Consecintele manipularii dobanzilor de catre stat
Cristian Paun – Director executiv SOREC
Interventionismul monetar este forma cea mai avansata si mai sofisticata de alterare a mecanismelor pietei de catre stat. Mecanismele monetare sunt mai putin vizibile si nu sunt atat de suparatoare la prima vedere. Sunt insa mult mai devastatoare decat reglementarile de mediu sau cele legate de protectia consumatorului. Cea mai discutata forma de interventionism monetar este productia monetara din nimic prin tiparire si prin expansiunea creditului din nimic (privilegiu acordat de rezerva fractionara cu care opereaza bancile pe depozitele la vedere). In aceeasi categorie intra insa si manipularea dobanzilor pe piata si manipularea cursului de schimb (ambele fiind si o consecinta a productiei monetare din nimic). Ambele preturi din economie sunt in prezent foarte reglementate si controlate prin parghii directe sau indirecte de catre stat (chiar si in cele mai “capitaliste” tari din lumea aceasta). Manipularea dobanzilor este evidenta pe orice grafic pe o perioada mai indelungata.
Aerul rarefiat al economiei
Gabriel Mursa – Presedinte Institutul Friedrich von Hayek Romania
In ciuda faptului ca eforturile unora dintre truditorii sai sunt recompensate cu distinctia suprema la care poate spera un muritor – Premiul Nobel -, stiinta economica nu s-a bucurat niciodata de o reputatie grozava. Motivul principal al acestui tratament profund nedrept, care a culminat, la mijlocul secolului al XIX-lea, cu atasarea etichetei “dismal science”, pare sa tina de insusi obiectul ei de activitate – studiul modului in care sunt create si distribuite subzistentele. Singurul copil legitim al unui scotian burlac, economia s-a ocupat de un aspect al vietii umane considerat, de majoritatea intelectualilor, ca avand o importanta periferica, marginala, care nu merita vreo atentie speciala. Spre deosebire de filosoful macinat de problema “sensului vietii”, de fizicianul preocupat cu dilatarea sau compresia Universului, economistul, ni se spune, se ocupa de chestiuni frivole precum productia de castraveti; o fi el un soi de intelectual, dar nu poate spera la mai mult decat statutul de “filozof al lucrurilor pamantesti”. La aceasta stare de fapt, au contribuit enorm mai toate religiile, ce au vazut in bogatie o piedica in calea unei existente terestre virtuoase, deci, si a unei mantuiri rentabile, dar si autorul celui mai celebru proiect de exorcizare a raului mundan, Platon.
Eficienta indoielnica a utilizarii FEP
Ionel BOSTAN
Stimularea trimiterii pescadoarelor la fier vechi pe seama Fondului European pentru Pescuit. Criterii de selectie neadecvate pentru programele de dezmembrare. Cotele de acordare a ajutorului public pentru acest scop nu se bazeaza pe cel mai bun raport cost/ eficacitate. Intarzieri apreciabile in implementarea proiectelor. Neglijente in completarea scriptelor aferente flotei europene de pescuit.
Romania si Optimizarea. Un duet incalcit.
Ionel Timisan
Pornind in anul 2013, am inceput activitatea cu un an nou, cu un aer proaspat, cu obiective noi, dorinte noi, sperante noi si probleme vechi. Problemele, si anume, cele vechi, arhicunoscute, ce tin de optimizare, rentabilizare, eficientizare, etc. si o organizare mai buna a mediul economic din Romania, par sa se tina de noi precum capusa de piele iar uneori pot fi si fatale. Iar odata ce si-au facut intrarea problemele in viata noastra, parca au o vointa a lor si se impotrivesc puternic ca sa nu mai plece, indiferent de eforturile pe care le facem (sau nu). Din aceasta cauza, chiar daca am pornit la drum in 2013, cu sperante noi in minte, ducem in spate aceleasi probleme (chipurile) nerezolvabile iar, drept rezultat, frustrarea ce o purtam in suflet parca este tot mai mare. Iar pentru a se intelege la cel fel de probleme se face referire in acest articol, in randurile de mai jos, vom prezenta o “experienta romaneasca” ce nu trebuie luata ad literam ci ca un exemplu de “asa nu” si care sa ne impulsioneze sa ne organizam mai bine, sa fim mai eficienti si sa gasim solutii.
Iluzia monetara a bunastarii
Mihaela IFRIM
Apetitul pentru expansiunea masei monetare pare a fi o constanta a tuturor statelor si a tuturor comunitatilor, ca o osanda ce obliga la repetarea istoriei. Motivul este unul banal: confuzia creata intre detinerea unei cantitati suplimentare de bani si sporirea averii. Banii nu trebuie confundati cu bogatia, aceasta “ambiguitate verbala”, cum o denumea Henry Hazlitt, fiind in mare masura responsabila pentru usurinta cu care adoptam masuri inflationiste. “Daca ar fi cu adevarat posibila substituirea expansiunii creditului (a banilor “ieftini”) cu acumularea bunurilor de capital prin economisire, nu ar mai fi saracie in lume”, afirma, pe buna dreptate, Ludwig von Mises. Cresterea cantitatii disponibile de moneda intr-o economie nu se traduce intr-o crestere a cantitatii de bunuri si servicii achizitionate. Resursele disponibile in societate sunt limitate, iar bogatia reala nu se transpune in cantitatea de moneda, ci in cantitatea de bunuri produse si consumate.
Stiati cine a semnat bancnotele?
Bancnotele romanesti, asa cum le cunoastem, sunt o parte integrata a vietii noastre de zi cu zi. Le purtam zilnic in buzunare si-n portofele dar oare cata atentie am acordat pana acum detaliilor de pe ele? Pe langa clasicele figuri ale personalitatilor de marca din istoria romaneasca sau nelipsitele elemente de siguranta, cata atentie ati acordat vreodata semnaturii guvernatorului de pe aceste bancnote? Stiati ca, dupa `90, nu doar Mugur Isarescu a semnat bancnotele romanesti in calitate de guvernator? Stiati ca a mai existat un guvernator?
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
