Revista presei economice – 4 februarie 2014
Amanarea accizei va determina blocarea investitiilor
Capital
Pierderea de venituri bugetare ca urmare a amanarii supraaccizei la carburanti va trebui compensata prin blocarea unor cheltuieli de investii de 600 de milioane de lei.
Sumele vor fi blocate temporar, pana la jumatatea anului, nefiind precizate care vor fi proiectele de investitii sistate.
Revista presei economice – 3 februarie 2014
Bancile vor incasa comisioane suplimentare de 100 mil. euro daca se va adopta o ordonanta privind generalizarea platilor cu cardul
Ziarul Financiar
Bancile vor incasa comisioane suplimentare de 80-100 milioane de euro de la cumparatorii de case sau de la retailerii de mobila, masini si alte bunuri de peste 10.000 de lei daca se va adopta o ordonanta de urgenta care prevede generalizarea platilor cu cardul.
Revista presei economice- 31 ianuarie 2014
Preturi mai mici pentru biletele de avion
Capital
“Cerul unic European” este o initiativa marca Uniunea Europeana prin care se doreste limitarea aglomerarii spatiului aerian prin sisteme de control eficiente si mai putin costisitoare. Reducerea zborurilor cu escala, a duratelor de zbor implicit conduce la o scadere a combustibilului consumat si a costului biletului de avion.
Statul discretionar
Ionut BALAN – redactor sef Finantistii
Banca Nationala considera ca-i prudent ca persoanele care doresc sa se imprumute sa o faca in lei, moneda in care au veniturile. Intrebarea este insa de ce regula nu-i valabila si pentru stat? Nu are si el venituri tot in lei? Economistii apropiati bancii centrale apreciaza ca un element important care diferentiaza statul de cetateni este faptul ca dispune de o rezerva valutara consistenta care chiar daca e administrata de BNR, ii apartine de drept statului, in timp ce publicul-debitor are de putine ori un stoc-tampon de valuta pentru situatii neprevazute.
Pornind de la aceasta pozitie e bine de vazut cum isi constituie banca centrala rezerva valutara. BNR imprumuta o parte din bani de la banci comerciale sub forma rezervelor minime obligatorii si uneori de la FMI. Pentru partea de rezerva pe care n-o ia cu imprumut de la intern sau extern, BNR emite moneda locala pentru a achizitiona valuta. Sume pe care daca nu le sterilizeaza genereaza inflatie.
Un BET-NG mai bun de cumparat ca niciodata in ultimii trei ani …
Laurentiu ROSOIU
Anul 2013 nu pare sa fi fost un an tocmai bun pentru indicele BET-NG, deoarece aprecierea acestuia a fost de doar putin peste 6%. Graficul acestuia, graficele principalelor companii din componenta si rezultatele financiare publicate de acestea pentru primele noua luni ale anului fac insa din companiile din sectorul energetic de pe Bursa de la Bucuresti niste potentiale tinte de investitii ce nu trebuiesc scapate din vedere, si arata ca BET-NG este in cea mai buna forma a ultimilor trei ani.
In ciuda unor profituri consistente la 9 luni – profituri care, insumate la nivel de indice reprezentativ depasesc 4,7 miliarde lei – si in pofida potentialului de a distribui dividende de peste 3 miliarde lei … sectorul energetic de la Bursa de la Bucuresti, in ansamblul sau (reprezentat de indicele BET-NG) nu pare a o duce tocmai bine. Cel putin asta poate reiesi din variatia modesta a indicelui BET-NG in 2013 – an pe care l-a inchis cu un plus de doar putin peste 6%, continuand practice o evolutie destul de sovaielnica in interiorul intervalului format de nivelele de 600 respectiv 800 de puncte (canal in care evolueaza de aproximativ trei ani). O evolutie cu atat mai nesatisfacatoare cu cat inchiderea anului 2013 s-a aflat mai aproape de partea de jos a canalului amintit, decat de cea de sus.
A avea si a pastra
consultant in dezvoltare personala si profesionala
Motto:
“De unde iei si nu pui, curand se termina”
proverb romanesc
Teoria “gropilor”
Eu am o teorie. Fiecare om are anumite “gropi” sau “gauri” sau “goluri” in suflet, niste necesitati fundamentale, care trebuie umplute cu iubire. Exista o gaura care trebuie umpluta cu iubire de la Dumnezeu, alta cu iubire de la partenerul sentimental, alta de la membrii familiei, alta de la prieteni si apropiati, alta de la oameni in general. Fiecare din acestea are nevoie sa fie umpluta cu iubire de acel tip.
Aceasta iubire exista. Trebuie cautata. Iar daca nu exista, pentru ca tu, om, sa o primesti de la altcineva, trebuie mai intai sa o oferi. in situatia in care unii au au o chemare deosebita in sens religios, o parte din aceste “gropi” dispar. Dar chiar si calugarii trebuie sa se lupte cu sine pentru a se distanta, chiar si de parinti, si a se dedica numai umplerii unei singure “gropi”: aceea cu iubire de la Dumnezeu.
Pledoarie pentru o moneda sanatoasa
Gabriel Mursa – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania
Conceptia comuna despre fenomenele monetare sustine ca banii nu reprezinta nimic altceva decat bucatile de hartie sau de metal emise de una dintre cele mai puternice institutii ale lumii moderne, banca centrala. Din aceasta perspectiva, intre pretinsii experti ai “stiintei intunecate” si cei care isi capata cultura economica “din auzite” nu pare sa existe o diferenta fundamentala. Si unii, si altii se ghideaza dupa celebra definitie data de Camera de Comert a Statelor Unite ale Americii, conform careia “banii reprezinta ceea ce decide statul”. Dupa un veac de monopol al celei mai puternice entitati politico-economice a lumii – Sistemul Rezervelor Federale (FED), banca centrala din SUA -, acest mod de gandire nici n-ar trebui sa ne mai mire. Cert este ca el a ajuns sa domine atat de mult explicatiile legate de fenomenele catalactice incat nici macar prieteni sinceri ai pietei libere (precum Milton Friedman si discipolii sai “monetaristi” de la Chicago) nu au reusit sa ramane “necontaminati”de virusul gandirii oficiale, etatismul monetar.
Raport macoeconomic Romania – decembrie 2013
Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Activitatea economica si piata fortei de munca
Institutul National de Statistica a publicat estimarile provizorii II cu privire la evolutia economiei in trimestrul III 2013. Economia Romaniei a crescut cu 1,6% qoq si 4,1% an/an, evolutii in linie cu estimarile anterioare. Cu toate acestea, se noteaza diferente importante la nivelul dinamicii componentelor PIB (din perspectiva cererii agregate).
Spre exemplu, cererea externa neta a contribuit cu 4,5 p.p. la dinamica PIB in T3, ritm revizuit in scadere de la 5,1 p.p.: exporturile au crescut cu 21,7% an/an (vs. 19.1% an/an, estimarea anterioara), in timp ce importurile s-au majorat cu 8% an/an (comparativ cu 5,1% an/an, estimarea anterioara).
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
