Ionel BOSTAN

Bugetul PC-7 se ridica la peste 50 de miliarde de euro. Aceasta suma nu include bugetul Euratom pentru PC-7, care pune la dispozitie un cuantum suplimentar de 5,3 miliarde de euro, in acelasi interval.

Pe ansamblu, activitatea circumscrisa PC-7 (de administrarea caruia se ocupa 2.500 de functionari europeni) presupune evaluarea a cca. 15.000 de propuneri pe an, incheierea a 2.500 de noi acorduri de grant si efectuarea a peste 10.000 operatiuni de plati.

CCE a remarcat ca accentul a fost pus mai ales pe asigurarea calitatii cheltuielilor, si mai putin pe eficienta.

Oricat ar parea de grav, este o realitate ca CE nu dispune de informatii complete si sigure cu privire la performanta expertilor care au luat parte la evaluari anterioare ori la cazurile in care s-a constatat ca expertii nu au respectat normele aplicabile.

Actiunile de control financiar nu se bazeaza inca pe riscuri, desi obiectivul acestora este unul important: de a verifica daca operatiunile din cadrul PC-7 respecta cerintele in materie de eligibilitate si in ce masura costurile suportate au legatura directa cu obiectivul proiectului.

Doar 85% din platile legate de granturile pentru cercetare sunt efectuate in graficele convenite.

Prin dimensiunea sa financiara, Cel de-al saptelea Program-cadru pentru activitati de cercetare al UE (PC-7), care acopera perioada 2007-2013, nu putea sa ramana in afara preocuparilor de auditare ale Curtii Conturi Europene (CCE). Fiind prin­cipalul instrument prin care UE sprijina cercetarea si inovarea, bugetul sau total se ridica la peste 50 de miliarde de euro. Aceasta suma nu include bugetul Euratom pentru PC-7, care pune la dispozitie un cuantum suplimentar de 5,3 miliarde de euro, in acelasi interval. O privire asupra trendului in materie ne indica faptul ca efortul bugetar anual al UE creste de la an la an, fiind estimat la aproape 11 miliarde de euro in 2013. Cea mai mare parte a bugetului este cheltuita sub forma granturilor acordate beneficiarilor finali din Statele Membre (SM), dar si din afara UE, pentru atingerea unor obiective grupate in patru programe specifice (14.000 de acorduri): “Cooperare”, “Idei”, “Oameni” si “Capacitati”. Cand vorbim de statele din afara UE, ne referim la tarile asociate, cele in curs de aderare, precum si la cele care au statut de partener in cadrul cooperarii internationale. Intotdeauna, pentru a putea beneficia de resurse din cadrul PC-7 (de administrarea carora se ocupa 2.500 de functionari europeni), se impune formarea de consortii de parteneri, pe baza acordurilor de grant incheiate cu Comisia. Contributia medie a UE per proiect este de 1,75 milioane de euro, iar un proiect tipic implica o colaborare transnationala intre 5-6 participanti, care provin atat din mediul academic, cat si din sectorul privat. Pe ansamblu, activitatea circumscrisa PC-7 presupune evaluarea a cca. 15.000 de propuneri pe an, incheierea a 2.500 de noi acorduri de grant si efectuarea a peste 10.000 operatiuni de plati. Malaxorul birocratic include, mai mult ori mai putin, etapele si fazele legate de identificarea temelor stiintifice care urmeaza sa fie sprijinite, selectarea proiectelor (bazata pe competitivitate), negocierea cu candidatii ale caror propuneri au fost acceptate si controlul implementarii din punct de vedere stiintific a proiectelor. Evident, tot aici intra si rambursarea costurilor eligibile ale beneficiarilor. Date fiind toate acestea, auditul CCE si-a propus, in principal, sa vada in ce masura normele de participare au permis punerea eficienta in aplicare a PC-7 si daca CE a reusit sa rationalizeze procesele aferente fara sa compromita calitatea cheltuielilor. Referirile privesc perioada cuprinsa intre 2007si prima jumatate a anului 2012. Insa, ceea ce aflam, lecturand Raportul special nr. 2/2013 al CCE (http://eca.europa.eu/portal/page/portal/publications/auditreportsandopinions), vine sa arate pe acest plan existenta anumitor deficiente. CCE a remarcat ca accentul a fost pus mai ales pe asigurarea calitatii cheltuielilor, si mai putin pe eficienta. Apoi, chiar daca au fost introduse anumite masuri de armonizare, pentru a asigura o implementare mai coerenta, raman valabile cerintele crearii unui serviciu de inregistrare electronica (ca instrument unic de inregistrare), ale asigurarii coerentei in evaluarea viabilitatii financiare a participantilor si infiintarii unui centru unic de clarificare a problemelor. Dificultati exista si cand e vorba de principalul instrument utilizat pentru selectarea expertilor. Inregistrarea acestora in baza de date se face voluntar, aparand riscul ca expertii sa inregistreze informatii nefiabile cu privire la experienta lor pro­fesionala sau ca aceste informatii sa nu mai fie de actualitate. Oricat ar parea de grav, este o realitate ca CE nu dispune de informatii complete si sigure cu privire la performanta expertilor care au luat parte la evaluari anterioare ori la cazurile in care s-a constatat ca expertii nu au respectat normele de evaluare si/sau codul de conduita impus. Astfel, devine cat se poate de dificila si obtinerea asigurarii ca expertii nu sunt implicati intr-o colaborare pe teme de cercetare cu o organizatie candidata ori s-au aflat in aceasta situatie in ultimii trei ani. Alte constatari care arata departarea fata de perfectiune sunt legate de faptul ca actiunile de control financiar nu se bazeaza inca pe riscuri, desi obiectivul acestora este unul important. Si anume, de a verifica daca operatiunile din cadrul PC-7 respecta cerintele in materie de eligibilitate si in ce masura costurile suportate au legatura directa cu obiectivul proiectului. Pe de alta parte, modelul de control financiar din cadrul PC-7 difera considerabil de cele utilizate de agentiile nationale de finantare si acorda o importanta mai scazuta nivelului de risc. Aducand in discutie cheltuielile, s-a remarcat ca exista situatii cand costurile suportate de beneficiari nu sunt eligibile, desi acestea se bazeaza pe principiile si practicile de contabilitate si de gestiune (PPCG) aplicate de par­ticipant. Mai exact, de moment ce in cadrul PC-7 TVA nu este eligibila, PPCG ale majoritatii beneficiarilor din sectorul public includ TVA. Explicatia este simpla: deoarece aceasta nu poate fi recuperata. De altfel, lucrurile stau in mod similar si cand e vorba despre alte tipuri de costuri neeligibile incluse in PPCG, cum ar fi costurile de promovare si marketing ori cele legate de finantarea prin indatorare. Concluzia trasa este ca practicile curente raman departe de a fi conforme cu criteriile de eligibilitate afe­rente PC-7. Cat priveste diferentele considerabile intre directiile CE a duratei procedurii de efectuare a platilor, s-a constatat ca doar 85% din platile legate de granturile pentru cercetare sunt efectuate in graficele convenite.