Category Archives: Macroeconomie
Raport macoeconomic Romania – ianuarie 2013
Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Activitatea economica si piata fortei de munca
Institutul National de Statistica a comunicat datele provizorii cu privire la evolutia economiei Romaniei in trimestrul III.
Conform acestor estimari economia interna s-a contractat cu 0,4% q/q in T3 (estimarile preliminare indicau o contractie de 0,5% q/q). Raportat la T3 2011 PIB-ul Romaniei a scazut cu 0,6%.
Pietele financiare internationale – evolutii luna Ianuarie 2013
Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Evolutii recente
Pietele de capital mondiale au crescut in prima luna din 2013, evolutie determinata, in principal, de amanarea deciziilor importante cu privire la problemele fiscal-bugetare din Statele Unite, de semnalele de stabilizare macroeconomica (in Zona Euro) si de inflexiune (in China), dar si de rezultatele raportate de principalele companii listate pe mapamond. Indicele global MSCI a crescut pentru a 3-a luna consecutiv, cu 5%, pana la 1 405,47 p..
Scurta analiza macroeconomica la nivel mondial – ianuarie 2013
Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Ianuarie s-a caracterizat prin evolutia convergenta a indicatorilor din economia financiara si din economia reala pe mapamond. Cu toate acestea, dinamica sentimentului din pietele financiare nu s-a propagat suficient de mult la nivelul economiei reale. Totodata, se pot nota unele evolutii divergente ale indicatorilor macroeconomici din principalele economii ale lumii, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la sustenabilitatea rally-ului bursier mondial.
Franc(hete) elvetian(a)
Octavian-Dragomir Jora: Redactor sef “Economistul”
Bancile elvetiene sunt precum un Ierusalim secularizat al finantei mondiale: indiferent de “confesiuni ideologice”, de starile de razboi sau pace dintre semintiile lumii, stari reductibile la mofturile capeteniilor si proptitorilor lor cu dare de mana, sistemul bancar din “tara cantoanelor” este protejat de un tabu universal. Adica: ne scoatem ochii, pe te miri ce pricini geopolitice si geoeconomice, dar cooperam cand vine vorba de pastrat taina asupra “ochiului dracului”, antidot “dat naibii” la necazurile cauzate ori suferite. Mai mult ca un acord intre gentilomi, avem doar un raspuns rational care distinge bestia din om de bestia perfecta. Distrugem totul pana la resursa vitala comuna. Acolo cooperam. Si ce resursa este, in lumea asta tot globalizata economic, “mai universala” decat banul, “mijlocul universal de schimb”, fireste, neomogen, dupa dezaurirea lui, intre variile denominari de pe fata pamantului. Elvetia a propus si produs lumii, si partii ei productive, si celei pacatoase, unele “bunuri comune”: o data, neutralitatea globala a unui sistem bancar ultra-secretos si, in plus, interesantul ei franc.
Consecintele manipularii dobanzilor de catre stat
Cristian Paun – Director executiv SOREC
Interventionismul monetar este forma cea mai avansata si mai sofisticata de alterare a mecanismelor pietei de catre stat. Mecanismele monetare sunt mai putin vizibile si nu sunt atat de suparatoare la prima vedere. Sunt insa mult mai devastatoare decat reglementarile de mediu sau cele legate de protectia consumatorului. Cea mai discutata forma de interventionism monetar este productia monetara din nimic prin tiparire si prin expansiunea creditului din nimic (privilegiu acordat de rezerva fractionara cu care opereaza bancile pe depozitele la vedere). In aceeasi categorie intra insa si manipularea dobanzilor pe piata si manipularea cursului de schimb (ambele fiind si o consecinta a productiei monetare din nimic). Ambele preturi din economie sunt in prezent foarte reglementate si controlate prin parghii directe sau indirecte de catre stat (chiar si in cele mai “capitaliste” tari din lumea aceasta). Manipularea dobanzilor este evidenta pe orice grafic pe o perioada mai indelungata.
Romania si Optimizarea. Un duet incalcit.
Ionel Timisan
Pornind in anul 2013, am inceput activitatea cu un an nou, cu un aer proaspat, cu obiective noi, dorinte noi, sperante noi si probleme vechi. Problemele, si anume, cele vechi, arhicunoscute, ce tin de optimizare, rentabilizare, eficientizare, etc. si o organizare mai buna a mediul economic din Romania, par sa se tina de noi precum capusa de piele iar uneori pot fi si fatale. Iar odata ce si-au facut intrarea problemele in viata noastra, parca au o vointa a lor si se impotrivesc puternic ca sa nu mai plece, indiferent de eforturile pe care le facem (sau nu). Din aceasta cauza, chiar daca am pornit la drum in 2013, cu sperante noi in minte, ducem in spate aceleasi probleme (chipurile) nerezolvabile iar, drept rezultat, frustrarea ce o purtam in suflet parca este tot mai mare. Iar pentru a se intelege la cel fel de probleme se face referire in acest articol, in randurile de mai jos, vom prezenta o “experienta romaneasca” ce nu trebuie luata ad literam ci ca un exemplu de “asa nu” si care sa ne impulsioneze sa ne organizam mai bine, sa fim mai eficienti si sa gasim solutii.
Iluzia monetara a bunastarii
Mihaela IFRIM
Apetitul pentru expansiunea masei monetare pare a fi o constanta a tuturor statelor si a tuturor comunitatilor, ca o osanda ce obliga la repetarea istoriei. Motivul este unul banal: confuzia creata intre detinerea unei cantitati suplimentare de bani si sporirea averii. Banii nu trebuie confundati cu bogatia, aceasta “ambiguitate verbala”, cum o denumea Henry Hazlitt, fiind in mare masura responsabila pentru usurinta cu care adoptam masuri inflationiste. “Daca ar fi cu adevarat posibila substituirea expansiunii creditului (a banilor “ieftini”) cu acumularea bunurilor de capital prin economisire, nu ar mai fi saracie in lume”, afirma, pe buna dreptate, Ludwig von Mises. Cresterea cantitatii disponibile de moneda intr-o economie nu se traduce intr-o crestere a cantitatii de bunuri si servicii achizitionate. Resursele disponibile in societate sunt limitate, iar bogatia reala nu se transpune in cantitatea de moneda, ci in cantitatea de bunuri produse si consumate.
Raport macoeconomic Romania – decembrie 2012
Andrei Radulescu, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Activitatea economica si piata fortei de munca
Economia Romaniei a reintrat in contractie in trimestrul III, consemnand un declin de 0,5% q/q (-0,6% an/an). Persistenta contractiei economice in Zona Euro (principalul partener economic) a determinat evolutia nefavorabila a cererii externe nete din Romania in T3: exporturile au scazut cu 2% q/q, in timp ce importurile au crescut cu 0,1% q/q.
Pe de alta parte, cererea interna a contribuit pozitiv la formarea economiei in perioada iulie-septembrie. Se remarca consumul guvernamental, in crestere cu 4,1% q/q, evolutie determinata de anul electoral 2012.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
