Bogdan CAPRARU – redactor sef

Un studiu recent facut de Starcom Romania cu privire la utilizarea serviciilor bancare arata ca tinerii sunt reticienti atunci cand vine vorba de utilizarea serviciilor de internet banking. Asta in contextul in care 61 la suta dintre ei au cel putin un card bancar si 42 la suta sunt interesati de comertul electronic. Care ar fi explicatia unui astfel de comportament?

Paradoxul este ca 77% din cei intervievati au declarat ca nu se pot desparti de telefonul mobil atunci cand ies din casa. Astfel, putem trage concluzia ca reticienta fata de internet banking nu vine din reticienta fata de tehnologie in general, fata de utilizarea ei in traiul de zi cu zi. Atunci care ar trebui sa fie motivele?

In primul rand, trebuie sa ne intelegem cu privire la ce inseamna bancarizarea tinerilor. Deschiderea unui cont curent la care este atasat un card nu este suficienta. Este adevarat, este primul pas in relatia banca – client. Este ancora care uneste cele doua parti si permite derularea operatiunilor bancare. Dar banca trebuie sa mearga mai departe in ceea ce priveste relatia cu segmentul de clientela tineri cuprinsi intre varsta de 19-34 de ani. Ne referim la acel segment de clientela care se afla la incept de drum in viata, care eventual au terminat studiile medii, isi cauta un loc de munca, muncesc deja (sunt la inceput de cariera) sau urmeaza o facultate. Tinerii de acum sunt clientii din viitorul apropiat care ar trebui sa faca banking intr-un context mai larg. Pot fii viitorii clienti mass market, affluent sau private banking sau viitorii antreprenori, care vor deschide noi afaceri ce vor avea nevoie de banci, sau viitorii angajati ai corporatiilor. Intrebarile care s-ar putea pune sunt urmatoarele. Cu ce contribuie bancile ca acestia sa ajunga in ipostazele de mai sus? Ce ar trebui sa faca bancile astfel incat tinerii sa fie mai activi bancar?

Unul dintre raspunsuri poate fi: sa ii “creasca”! Sa ii sprijine astfel incat acestia sa ajunga la o anumita maturitate din punct de vedere bancar astfel incat sa derulezi o gama cat mai larga de operatiuni bancare. Tinerii din prezent folosesc internet bankingul doar o data pe luna si intr-o proportie redusa (doar 26% il folosesc) deorece nu au motive prea mari sa il foloseasca mai des. De regula internet banking-ul e utilizat pentru a face plati, pentru a consulta contul si cam atat. E drept, unele banci mai inovative au introdus si alte servicii si posibilitati de folosire: incarcare cartele telefonice, cumparare de titluri la fondurile mutuale, aplicare de cereri pentru alte produse etc.

Cum ar putea bancile sa sprijine tinerii pentru a fi mai activi din punct d evedere al banking-ului. Pai, cel mai simplu, sa ii ajute sa castige venituri mai mari. Sa ii sprijine in ceea ce priveste continuarea studiilor sau pentru urmarea unor scoli de meserii care sa ii ajute mai departe sa fie mici intreprinzatori etc. De exemplu, sa fie mai active prin acordarea de credite pentru studii in conditii mai atractive sau sa sustina anumite programe de invatamant profesional. Sa acorde burse de studii care sa incurajeze tinerii sa fie cat mai performanti. Sa ajute tinerii in deschiderea de noi afaceri. Practic, sa se gaseasca in aval, sa se gaseasca nu doar la finalul lantului trofic: incasarea de salarii si intermedierea de plati. Practic, e nevoie de tineri nu doar mai bine educati din perspectiva comportamentului financiar, dar si mai instariti. Nu e acelasi lucru sa primesti pe card idemnizatia de somaj in comparatie cu virarea pe card a castigurilor din venituri salariale sau cele obtinute in calitate de antreprenor. Am sustinut intotdeauna comuniunea banca – client, mai ales pe segmentul retail si intreprinderi mici si mijlocii. Conceptul de “banca de casa” ar trebui vazut intr-un sens mai larg, de simbioza intre client si banca. De asemenea, ideea de “cummunity bank” nu ar trebui neglijata. In acest fel bancilor vor castiga mai mult pe linia “brand awareness”, pe termen lung si, desigur, si internet banking-ul ar fi utilizat intr-o proportie mai mare de catre tineri si nu numai.