Category Archives: Gandire economica
5 Lucruri pe care nu le stiai despre activitatea bancilor centrale
Bancile centrale…inconjurate de o mistica aparte…sunt institutii ce in trecut erau foarte rezervate, astfel activitatea lor era privita precum o arta ezoterica, misticul fiind o impresie omniprezenta…
Odata cu trecerea timpului, convictiunile au tins catre un proces de deschidere a autoritatilor monetare, in principal prin indepartarea imixtiunii factorului politic si majorarea responsabilizarii in acest plan.
In ceea ce urmeaza sunt prezentate 5 aspecte conexe activitatii bancilor centrale in plan mondial, facandu-se trimitere si la Banca Nationala a Romaniei.
Editura C.H. Beck – Carte juridica si economica – August 2013
Editura C.H. Beck este parte integranta a trustului european C.H. BECK, unul dintre cele mai vechi si mai reprezentative din Europa, grup fondat in anul 1763. In prezent, acest grup include mai multe societati din Germania, Elvetia, Cehia, Polonia si Romania.In cei peste 14 ani de activitate, Editura C.H. Beck a realizat o cifra de afaceri care o pozitioneaza intre primele edituri din Romania, publicand peste 2000 de titluri cu tematica juridica si economica, intr-un tiraj total ce depaseste 3.000.000. de exemplare. Iata care sunt principalele oferte de carte pentru luna august a.c.
De ce Stiglitz si Krugman se afla in eroare?
Cristian PAUN – Director executiv SOREC
Criza actuala a aruncat in aer toata “munca” lui Keynes care a lucrat asiduu pentru a produce “argumente” in favoarea expansiunii fiscale si monetare ca solutie pentru ocuparea totala. Preturile se dovedesc a fi rigide doar pentru moment si pe termene din ce in ce mai scurte. Nici nu apucam sa iesim din criza ca intram deja intr-o alta pentru care avem mereu si mereu aceleasi “solutii”: expandarea si mai mult a taxelor si a cantitatii de bani din economie (inflatie) dublata de intarirea supravegherii in sistemul financiar-bancar, de reglementarea cu si mai multa ravna a operatiunilor pe care le pot face bancile centrale.
Unde se duc, cand se duc, banii marilor fonduri de pensii?
Plasamentele imobiliare sunt in continuare preferatele celor mai mari administratori de fonduri de pensii din lume, dar tot mai multi bani merg catre tot felul de alte tipuri de plasamente considerate “investitii alternative”.
In cautare de randamente si de refugii din calea turbulentelor financiare, la nivel global, fondurile de pensii isi dimuneaza expunerea pe instrumentele financiare clasice si intra tot mai hotarat in zona asa-numitelor investitii alternative: la finele anului 2012 fondurile de pensii din cele mai importante sapte piete de profil din lume, aveau circa 19% din active incredintate spre administrare managerilor specializati in investitii alternative: cu 14 puncte procentuale mai mult decat in urma cu 15 ani. Din cel mai recent studiu realizat de casa de consultanta financiara Tower Watson mai reiese ca, tot la nivel global, cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii este reprezentata de plasamentele in real-estate; un domeniu slab reprezentat in structura activelor fondurilor de pensii din Europa, si practic inexistent in cea a fondurilor de pensii din Romania.
De ce sa cumparam “romaneste”?
Marius MITROFAN
Pornesc cu supozitia ca ati citit sloganul “Salvati locurile de munca cumparind produse romanesti!” sau vreo forma asemanatoare a mesajului macar pe luneta masinii unui antreprenor autohton, daca nu chiar in vreo campanie de advertising serioasa. In contextul economic actual, ideea suna bine. Ce ar fi daca am cumpara mai multe produse romanesti, astfel investind, practic, in producatorii romani si companiile lor? Cumparind “romaneste”, am putea stimula companiile din Romania sa produca mai mult, poate chiar sa mai reduca si preturile. Ca rezultat, mii de romani si-ar putea pastra locurile de munca in fabricile din tara si alte mii (sau zeci de mii) ar fi atrasi sa intre in acelasi business. Cam asta ar fi ideea din spatele sloganului. Dar e vreun pic realista aceasta speranta? Cine sint producatorii romani care vor sa intre pe piata si care este motivul pentru care, pina acum, nu au reusit sa o faca sau nu au facut-o suficient de bine? Intrebarea cea mai importanta are legatura cu rentabilitatea initiativei pentru consumator. Pot cumpara un produs romanesc care sa imi satisfaca nevoile mai bine decit un produs din import si este acesta atractiv ca pret? Ca sa raspundem la aceasta intrebare, parasim putin lumea abtibildurilor infailibile ros-galben-albastre de pe lunetele de Logan si geamurile aprozarului local.
Geamul spart
Ati fost de fata atunci cand bunul negustor Jacques Bonhomme s-a infuriat deoarece fiul sau zvapaiat a spart un geam? Daca ati participat la aceasta scena, v-ati dat seama imediat ca toti spectatorii, vreo treizeci la numar, pareau sa se fi inteles intre ei, consolandu-l pe nefericitul proprietar cu aceeasi remarca invariabila: “Tot raul spre bine. Astfel de accidente pun economia in miscare. Toata lumea trebuie sa traiasca. Ce s-ar face geamgiii daca nu s-ar mai sparge geamuri?”.
Insa, in aceasta formula de compatimire exista o intreaga teorie, pe care ar fi bine o sesizam in acest caz simplu, avand in vedere ca, din pacate, ea este similara celei ce guverneaza majoritatea institutiilor noastre economice.
Raport macroeconomic Romania – iunie 2013
Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker
Activitatea economica si piata fortei de munca
Institutul National de Statistica a publicat datele finale cu privire la evolutia economiei interne in perioada ianuarie-martie 2013. PIB-ul a crescut cu 0,6% qoq (2,2% an/an), evolutie determinata de dinamica cererii externe nete (contributie de 4,4 p.p. an/an), care a contrabalansat declinul cererii interne (contributie de -2,2 p.p. an/an). 







Economia Online va propune revista presei economice din Romania