Author Archives: Mihaela Ifrim
Depresiunile economice…
Mihaela IFRIM
Spirit erudit, patrunzator, critic, dar jovial, Murray Rothbard este unul dintre marii oameni de scoala ai secolului trecut, ale carui eforturile ample si fecunde s-au materializat in mii de pagini in care imbina cu iscusinta economia cu filosofia, istoria ideilor economice, revizionismul istoric, politica si dreptul. Discipol al lui Ludwig von Mises, Murray Rothbard a fost, la randul sau, mentorul unei generatii de economisti care a crezut in adevarurile si valorile Scolii Austriece de Economie. Nume ca Joseph Salerno, Robert Higgs, Roger Garrison, Walter Block, Hans-Hermann Hoppe s.a. sunt strans legate de mostenirea rothbardiana, ce imbina viziunea virtuoasa a pietei libere cu anarhismul si filosofia libertariana a drepturilor naturale. Fondator al Center for Libertarian Studies, Journal of Libertarian Studies si Review of Austrian Economics, autor a numeroase si ample studii, printre care “Man, Economy, and State”, ‘Power and Market”, “The Ethics of Liberty”, ‘For a New Liberty”, “An Austrian Perspective on the History of Economic Thought”, “America’s Great Depression”, “Conceived in Liberty”, “What Has Government Done to Our Money?”, etc., numele lui Murray Rothbard este indisolubil legat de ideea de libertate, crez cardinal al intregii sale existente.
Deflatie si libertate
Mihaela IFRIM
Deflatia este un subiect caruia i s-a alocat incomparabil mai putin spatiu de discutie fata de fenomenul monetar inrudit, inflatia. Din aceasta perspectiva, o lucrare aparuta sub numele “Deflatie si libertate” este mai mult decat binevenita. In plus, alaturarea in titlu a doua cuvinte care, la prima vedere, par sa nu aiba nicio legatura, suscita interesul pentru deslusirea, din parcurgerea cartii, a explicatiilor oferite de autor, reprezentant de marca al Scolii Austriece de Economie, Guido Hulsmann.
Depresiunea, procesul de reajustare a economiei
Mihaela IFRIM
Cresterea artificiala a economiei, prin stimulentele oferite de expansiunea creditului, este un proces nesustenabil ce se va sfarsi, inevitabil, printr-o criza economica. Iminenta crizei este determinata de cel putin trei factori. In primul rand, insuficienta resurselor nu poate sustine procesul de alungire a structurii productive. In al doilea rand, continuarea boom-ului economic presupune cantitati tot mai mari de moneda, amenintarea tot mai evidenta a inflatiei determinand cresterea ratei dobanzii. Nu in ultimul rand, preferintele temporale ale consumatorilor nu sustin procesele de productie derulate pe perioade mai lungi de timp, ce implica cantitati suplimentare de capital.
Iluzia monetara a bunastarii
Mihaela IFRIM
Apetitul pentru expansiunea masei monetare pare a fi o constanta a tuturor statelor si a tuturor comunitatilor, ca o osanda ce obliga la repetarea istoriei. Motivul este unul banal: confuzia creata intre detinerea unei cantitati suplimentare de bani si sporirea averii. Banii nu trebuie confundati cu bogatia, aceasta “ambiguitate verbala”, cum o denumea Henry Hazlitt, fiind in mare masura responsabila pentru usurinta cu care adoptam masuri inflationiste. “Daca ar fi cu adevarat posibila substituirea expansiunii creditului (a banilor “ieftini”) cu acumularea bunurilor de capital prin economisire, nu ar mai fi saracie in lume”, afirma, pe buna dreptate, Ludwig von Mises. Cresterea cantitatii disponibile de moneda intr-o economie nu se traduce intr-o crestere a cantitatii de bunuri si servicii achizitionate. Resursele disponibile in societate sunt limitate, iar bogatia reala nu se transpune in cantitatea de moneda, ci in cantitatea de bunuri produse si consumate.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
