Author Archives: Ionel BOSTAN
ASE Chisinau, in insemnarile unui ambasador
Ionel BOSTAN
Recent, Ion Bistreanu, primul ambasador al Romaniei la Chisinau (1992-1993) a scos lucrarea Chisinau ’92 – file de jurnal, aparuta sub egida Bibliotecii Bucurestilor (532 pagini). Dedicata abordarii diverselor probleme ale primilor ani de constituire a statului Republica Moldova, fostul “diplomat roman pe pamant romanesc” ne spune cu modestie, in Cuvant inainte, ca nu avem de-a face, de fapt, decat cu “insemnari, reflectii ale unui om obisnuit, care a avut privilegiul de a fi martor si uneori participant la evenimentele care au avut loc in Republica Moldova imediat dupa proclamarea independentei de stat”.
Auditul, control de catifea
Ionel BOSTAN
Prin definitie si functii, auditul este menit sa identifice slabiciunile si disfunctiile cu care se confrunta entitatea si de a contribui la imbunatatirea activitatii acesteia prin formularea de recomandari adecvate pentru manager, pe calea obtinerii performantelor dorite. Astfel, spre deosebire de controlul clasic, exercitat pe acelasi tarim, coercitia nu reprezinta defel arma forte cind este vorba despre audit. Si asta, indiferent daca ne gindim la auditul public, statutar, contractual etc., de la noi sau din afara.
Ape bugetare tulburi. Sanatatea vrea sa sparga gheata
Ionel BOSTAN
Tema reorganizarii teritoriale, introdusa pe agenda de lucru a Executivului de aproape doi ani, continua sa constituie inca un subiect pregnant. De fapt, astazi, in Romania, ideea regionalizarii, in sensul desfiintarii judetelor (sau scaderii importantei lor) si constituirii unor regiuni, mai mari sau mai mici, dupa caz, capata o amploare aflata in crestere exponentiala. Si aceasta pe fondul acceptarii faptului ca regionalizarea ca atare este obligatorie si e impusa de UE, a carei ratiune este explicata prin aceea ca banii europeni trebuie sa fie distribuiti cu cea mai inalta eficienta. Evident, si disputele sint dintre cele mai aprige. Se vorbeste de vechea regiune autonoma maghiara care sa includa judetele Harghita, Covasna si Mures, dar reinvie si dorintele de a pastra o hegemonie din partea judetelor de munte in fata celor de deal, pe criteriul ca muntenii au mai multe resurse materiale decit “luncasii” (cei de la ses).
Decontul agricol si eurocorectiile financiare
Ionel Bostan
In cadrul Uniunii Europene (UE), cand este vorba despre corectitudinea si legalitatea gestiunii concrete, “pe teren”, a cheltuielilor agricole suportate din bugetul comunitar, responsabilitati importante revin atat Statelor Membre (SM), cat si Comisiei Europene (CE). Aceasta si pentru ca sumele sunt mai intai platite de SM, dupa care deconturile respective stau la baza rambursarilor lunare (FEGA) ori trimestriale (FEADR) din partea CE. Cel putin asa rezulta din Raportul Curtii de Conturi Europene (CCE), publicat in Jurnalul Oficial al UE din 12 noiembrie 2012, care se refera la exercitiul bugetar comunitar al anului precedent. Procedura CE de verificare si validare a conturilor in vederea acceptarii definitive a cheltuielilor (denumita si “inchiderea conturilor”, bazata pe verificarea caracterului exhaustiv, exact si veridic al acestora) este urmata de luarea deciziei financiare anuale si adoptarea deciziilor de conformitate multianuale.
Eficienta indoielnica a utilizarii FEP
Ionel BOSTAN
Stimularea trimiterii pescadoarelor la fier vechi pe seama Fondului European pentru Pescuit. Criterii de selectie neadecvate pentru programele de dezmembrare. Cotele de acordare a ajutorului public pentru acest scop nu se bazeaza pe cel mai bun raport cost/ eficacitate. Intarzieri apreciabile in implementarea proiectelor. Neglijente in completarea scriptelor aferente flotei europene de pescuit.
Autofagia bugetara la romani
Ionel Bostan
Sistemul confuz de reglementare a salarizarii bugetarilor, mentinut pana la adoptarea legii unitare, a generat un numar coplesitor de conflicte colective vizand diferente pecuniare aferente ultimilor ani. Solutionarea acestora in instantele specializate, in multe cazuri in favoarea salariatilor din sistemul public, a pus Ministerul Finantelor Publice (MFP) in situatia de a nu putea nici pe departe onora platile aferente unor hotarari definitive si irevocabile. Adesea, sumele in discutie intreceau marimea bugetului alocat pentru salarii in anul curent la unele din institutiile al caror personal cerea, cu acte in regula, chiar si executarea silita a acestora. In cazul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) s-a ajuns ca salariatii reclamanti sa solicite atat poprirea conturilor institutiei dar si executarea silita a sediului MCSI. Rezolvarea situatiei a presupus alocari suplimentare de bani publici. In consecinta, hotararile judecatoresti fiind definitive si irevocabile, s-a recurs la majorarea cu sume considerabile – prin HG – a bugetelor institutiilor in cauza.
Legislatie: Accentuarea divizarii in profesiunea financiar-contabila
Ionel Bostan
Camere si Corpuri profesionale multiple: ale auditorilor, consultantilor fiscali, evaluatorilor, expertilor contabili etc. Ingradiri severe pentru membrii CECCAR. Expertul contabil, indiferent de experienta si performantele avute ca membru al CECCAR, daca doreste sa presteze lucrari din toate (sub)domeniile amintite, va trebui sa treaca inca trei rinduri de examene de admitere, cite unul pentru fiecare “Camera” noua, si tot atitea verificari pentru definitivat. Daca in ceea ce priveste durata stagiilor profesionale in noile “Camere” se pot da aprobari de “comprimare”, cind este vorba despre taxe din intrare si cotizatii anuale, nu se face niciun fel de rabat. Astfel, profesionistul “total”, dupa ce va promova lungul sir de examene, va trebui sa cotizeze, evident, potrivit statutelor respective, la nu mai putin decit patru asemenea “Camere”.
Imperfectiunile perfectionarii personalului CE
Ionel Bostan
· Comisia Europeana (CE) nu dispune de informatii suficiente privind competentele pe care le poseda personalul propriu sau de care ar avea acesta nevoie.
· Sistemul de promovare nu face o distinctie suficient de clara intre angajatii cu performanta buna, care isi perfectioneaza competentele, si cei neperformanti, care nu fac acest lucru.
· Ratele de “chiul” la cursurile de formare se apropie de 10 %, iar cauzele nu se analizeaza.
· CE nu evalueaza nici macar daca participantii au asimilat noile competente; in foarte rare cazuri este analizata eficacitatea actiunilor de perfectionare.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
