web analytics

Unde se duc, cand se duc, banii marilor fonduri de pensii?

laurentiu-rosoiuLaurentiu ROSOIU

Plasamentele imobiliare sunt in continuare preferatele celor mai mari administratori de fonduri de pensii din lume, dar tot mai multi bani merg catre tot felul de alte tipuri de plasamente considerate “investitii alternative”.

In cautare de randamente si de refugii din calea turbulentelor financiare, la nivel global, fondurile de pensii isi dimuneaza expunerea pe instrumentele financiare clasice si intra tot mai hotarat in zona asa-numitelor investitii alternative: la finele anului 2012 fondurile de pensii din cele mai importante sapte piete de profil din lume, aveau circa 19% din active incredintate spre administrare managerilor specializati in investitii alternative: cu 14 puncte procentuale mai mult decat in urma cu 15 ani. Din cel mai recent studiu realizat de casa de consultanta financiara Tower Watson mai reiese ca, tot la nivel global, cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii este reprezentata de plasamentele  in real-estate; un domeniu slab reprezentat in structura activelor fondurilor de pensii din Europa, si practic inexistent in cea a fondurilor de pensii din Romania.

Publicat la inceputul lunii iulie, studiul “Global Alternative Survey 2013”, realizat de Tower Watson, una dintre cele mai importante case de consultanta pe probleme de risc si management financiar din Marea Britanie, arata ca atentia extrem de conservatoarelor fonduri de pensii se muta treptat, dar sigur, si din ce in ce mai accelerat, de la investitiile clasice catre alte forme de investitii, denumite generic “investitii alternative”.

CE SUNT “INVESTITIILE ALTERNATIVE”? In categoria investitiilor alternative, in linii mari, sunt cuprinse majoritatea produselor financiare care exced categoria investitiilor traditionale; din aceasta categorie mare, a investitiilor traditionale, facand parte active precum actiunile, obligatiunile, cash-ul sau plasamentele imobiliare obisnuite.
Altfel spus, spre exemplu, in categoria investitiilor alternative se pot inscrie atat active tangibile precum metalele pretioase, obiecte de arta, monede, timbre, antichitati sau, mai recent, colectii de vinuri, dar si instrumente financiare mai mult sau mai putin complexe precum marfurile sau derivatele pe marfuri, fonduri de privat equity, fonduri de hedging, certificate de carbon, investitii in productia de filme, fonduri de venture-capital, paduri sau amenajari similare, etc; vorbim asadar de o extrem de mare varietate de tipuri de plasamente financiare folosite atat pentru diminuarea riscurilor, prin diversificarea pe o gama cat mai mare de active, dar si, adesea, pentru randamentele superioare generate de acestea.

Caracterizate de o lichiditate adesea foarte redusa prin comparatie cu instrumentele financiare clasice, inregistrand costuri de tranzactionare sau pastrare relativ ridicate, si nu in ultimul rand, necesitand un grad sporit de specializare in domeniu pentru realizarea de analize in vederea cumpararii/vanzarii, plasamentele alternative castiga teren in mod special ca urmare a corelatiei reduse pe care o inregistreaza relativ la pietele si activele financiare clasice (cum sunt actiunile si/sau obligatiunile), si totodata datorita nu doar volatilitatii uneori mai reduse (date poate si de inexistenta unor piete care sa supra-reactioneze in momente de panica) cat si a randamentelor potentiale relativ mai ridicate inregistrate de astfel de plasamente.

FONDURILE DE PENSII LASA CONSERVATORISMUL DEOPARTE. Potrivit studiului amintit, asa numitele “investitii alternative” realizate de fondurilor de pensii din cele mai importante 7 piete de profil (Australia, Canada, Japonia, Olanda, Elvetia, Marea Britanie si SUA) – tari care sunt considerate un proxy pentru industria globala de profil – reprezinta circa 19% din totalul activelor fondurilor de pensii; cu circa 14 puncte procentuale mai mult decat in 1997, cand ponderea investitiilor alternative in activele fondurilor de pensii era de doar 5% (vezi graficul “Investitii alternative” de mai jos).

Untitled

Investitii alternative: La nivel global, fondurile de pensii aloca tot mai multi bani investitiilor alternative

¬†Graficul arata evolutia principalelor categorii de active ca pondere in totalul activelor fondurilor de pensii din cele 7 piete majore avute in vedere. Sursa: studiul “Global Alternative Survey 2013”, realizat de Tower Watson

Studiul, realizat pe baza unor chestionare transmise celor mai importanti jucatori din domeniu din cele mai mari piete de profil din lume (in numar de 13, fiind luate in calcul pietele din Australia, Brazilia, Canada, Franta, Germania, Hong Kong, Irlanda, Japonia, Olanda, Africa de Sud, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite; iar o analiza mai detaliata este realizata la nivelul celor mai importante 7 dintre tarile amintite mai sus), arata ca primii 100 de asset-manageri de investitii alternative din lume au in administrare active apartinand fondurilor de pensii in valoare de circa 1,3 trilioane de dolari (cu 8% mai mult decat aveau in 2011).
Privite din perspectiva industriei de administrare a plasamentelor alternative, potrivit aceluiasi studiu, la finele anului 2012, fondurile de pensii originare in cele 7 cele mai importante piete de profil, aveau aproximativ 36% (si astfel cea mai mare parte) din cele circa 3,1 trilioane de dolari administrate de managerii specializati in investitii alternative.

Extrapoland datele valabile pentru cele 7 tari, la nivelul grupului format din cele 13 cele mai mari piete de profil, ale caror fonduri de pensii insumeaza active de circa 29.7 trilioane de dolari, luand in calcul ponderea de 19% a investitiilor alternative in totalul activelor, se poate spune ca pe mainile managerilor de investitii alternative din intreaga lume (si nu doar pe mainile primilor 100 cum sunt facute raportarile) fondurile de pensii din cele 13 piete mentionate mai sus, au dat circa 5,6 trilioane de dolari pe mana administratorilor specializati in investitii alternative.

Nu doar fondurile de pensii cauta forme alternative de plasare a banilor; alte tipuri de jucatori care au ales sa faca plasamente prin intermediul acestor administratori de investitii alternative sunt asa-numitii “wealth managers” (sau entitatile care preseteaza servicii de privat banking) – al caror aport reprezinta circa 19% din activele managerilor de investitii alternative, sau companiile de asigurare (cu 9% din activele pietei de investitii alternative), dar si fondurile suverane, bancile, fondurile de fonduri sau fundatiile – cu aporturi reprezentand circa 6%, 5%, 3% respectiv 2% din piata de investitii alternative administrate de cei mai importanti 100 de manageri din cele 13 cele mai mari piete de profil din lume.

INVESTITIILE IMOBILIARE, PREFERATE DE FONDURILE DE PENSII. Studiul Tower Watson evidentiaza si structura plasamentelor fondurilor de pensii pe categorii de active; astfel, la finele anului 2012, pentru fondurile de pensii din cele 13 cele mai mari piete de profil, amintite mai sus, investitiile directe in sectorul de real-estate raman in continuare cele mai interesante: 34% din activele fondurilor amintite fiind astfel de plasamente.

Investitiile in fondurile de privat equity si fondurile de hedging sunt deasemeni intre preferinte: 23% respectiv 20% din activele fondurilor de pensii avand astfel de destinatii.

Plasamentele in fondurile de fonduri, fondurile de fonduri de hedging sau in instrumente financiare axate pe zona dezvoltarilor de infrastructura si in titlurile fondurilor, sau alte instrumente financiare, expuse pe pietele de marfuri, reprezinta alte 10%, 6%, respectiv cate 4%, din valoarea activelor fondurilor de pensii.

Spre comparatie (chiar daca unele dintre pietele europene sunt cuprinse si in studiul Tower Watson), fondurile europene sunt, in general, foarte putin expuse pe segmentul de real-estate.

Astfel, potrivit datelor publicate de European Federation for Retirement Provision (EFRP) pentru anii 2010-2011, piata in care fondurile de pensii inregistrau cea mai mare expunere pe sectorul imobiliar era Elvetia, cu circa 19% din active investite in titluri financiare legate de acest domeniu (vezi mai jos tabelul “Structura activelor fondurilor de pensii in Europa”).

Structura activelor fondurilor de pensii in Europa: Investitiile imobiliare NU se numara printre preferatele fondurilor de pensii din EuropaUntitled
Cifrele arata structura activelor fondurilor de pensii din statele Europei, membre ale EFRP, pe categorii de active, ca procent din activele totale la nivel de industrie. Sursa: European Federation for Retirement Provision (EFRP) Statistical Survey Nota: * date din 2010

In restul pietelor, plasamentele in sectorul imobiliar ale fondurilor de pensii fiind mai mult decat modeste, sau chiar inexistente, asa cum este cazul fondurilor de pensii din Romania.

CAT DE MARI SUNT CELE MAI MARI FONDURI DE PENSII DIN LUME? Din studiul Towers Watson reiese ca la finele anului 2012, fondurile de pensii din cele 13 cele mai mari piete de profil amintite mai sus, insumau active de 29,7 trilioane de dolari, marcand o crestere de 8,9% fata de valoarea inregistrata la finele anului 2011.

Ponderea activelor respectivelor fonduri de pensii in PIB-ul tarilor mentionate era la finele lui 2012 de circa 78,3%; inca sub nivelul de 78,8% inregistrat la finele lui 2007 inainte de debutul crizei, dar semnificativ peste nivelul de 72,2% inregistrat la finele anului 2011.
Activele fondurilor originare in cele 7 cele mai mari piete de profil reprezinta circa 95% din totalul activelor fondurilor originare in cele 13 cele mai mari piete ale fondurilor de pensii din intreaga lume, folosite in calculele de mai sus.

Cele mai mari piete de fonduri de pensii sunt Statele Unite, Japonia si Marea Britanie, reprezentand 56,6%, 12,5% respectiv 9,2% din totalul activelor fondurilor de pensii din cele 13 tari folosite ca pentru calculele studiului.
La finele anului 2012, la nivelul celor 7 cele mai mari piete amintite mai sus, in medie, structura alocarii pe clase de active arata ca fondurile de pensii aveau circa 47,3% din active in actiuni, 32,9% in obligatiuni, 1,2% cash si 18,6% in alte tipuri de active (fiind incluse aici si expunerile pe zona de proprietati imobiliare dar si categoria mai larga a investitiilor alternative).

Active fonduri de pensii
Fondurile de pensii cu originare din cele 13 cele mai mari piete de profil amintite mai sus, insumau la finele lui 2012,  active de 29,7 trilioane de dolari
Untitled
Tabelul arata valoarea activelor fondurilor de pensii si ponderea acestora in PIB. Sursa: studiul “Global Alternative Survey 2013”, realizat de Tower Watson

In ceea ce priveste reactia managerilor de fonduri de pensii la evenimentele economice ale ultimului an, relevat de majorarea sau diminuarea expunerilor pe anumite clase de active, studiul mai arata ca, in 2012 administratorii fondurilor de pensii din cele 7 piete majore ale lumii au alocat mai multi bani plasamentelor in actiuni in timp ce investitiile in obligatiuni sau detinerile de cash au scazut.
Spre deosebire de Statele Unite si Marea Britanie, care (dintre cele 7 tari mentionate) inregistreaza cele mai mari alocari catre investitiile in actiuni, fondurile de pensii din Olanda, Japonia si Elvetia au o abordare semnificativ mai conservatoare, plasand mai multi bani in obligatiuni si mai putini in actiuni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *