Tag Archives: bani

Lobby pentru adoptarea unui cod de conduita etica in afaceri – un ambasador al schimbarii in bine

Daniela Tatiana (Corodeanu) AGHEORGHIESEI

O scurta incursiune in bogata literatura de specialitate cu privire la codurile de etica regaseste prezenta acestora in SUA inca prin anii 1900, ca un instrument de control pentru exercitarea puterii imense a corportatiilor. Referiri despre codurile de etica apar si in anii 1950, o data cu aparitia legii anti-trust (cf. Gael M. Mcdonald, 2009), dar recunoasterea lor deplina, in forma apropiata de cea din prezent, apare in perioada anilor 1980, in rolul lor de “creeds” sau “credos” pentru promovarea eticii si reputatiei organizationale (cf. Stevens, 2008, p. 601). Cu toate acestea, cel putin in acea perioada, codurile de etica purtau o amprenta puternic legalista.

Codul de etica este un document scris care include un set de principii si standarde etice cu rolul de ghidare a comportamentului personalului unei organizatiei. Termenul de cod de etica este un termen general, “umbrela”, care acopera insa diferentieri importante.

Conferinta Finantare.ro isi concentreaza fortele in capitala

Resursele disponibile si modul de administrare al acestora dicteaza sansele de reusita ale unui proiect sau afaceri. Anual apar in librarii sau pe internet carti si articole in care autorii ofera retete pentru atingerea succesului, dar de multe ori lucrurile sunt prezentate la modul general iar intrebarile particulare raman tot fara raspuns.

Conferinta Finantare.ro ofera ca solutie in acest sens sansa de a interactiona direct cu expertii intr-un cadru de expunere, analiza si dezbatere a celor mai importante notiuni, probleme si tendinte in domenii cheie pentru initierea si dezvoltarea proiectelor/afacerilor – finantari, investitii si management de proiect.

Euro: intre ciocan si nicovala

Bogdan CAPRARU

In trecut, procedeul de confectionare a monedelor era unul rudimentar, realizat manual, folosind o matrita, nicovala si ciocanul. Materialul utilizat putea fi metal pretios sau nepretios, pentru monedele cu valori nominale mici. Astfel, banii aveau dubla credibilitate: cea a faptului ca erau emisi de catre autoritatea statului, in urma dreptului regalian, dar si cea a continutului de metal pretios. Acum banii nu mai au valoare intrinseca, desi emitentul a ramas tot statul, prin intermediul bancii centrale. Credibilitatea sa este asigurata atat reglementativ, cat si prin performanta economiei tarii in cauza, prin cantitatea de bunuri si servicii pe care aceasta o poate asigura. Crizele economice si financiare au dovedit pana acum ca acest stabiliment este ca un castel de carti de joc. In cazul in care acesta se naruie, totul depinde de cat de repede castelul este construit la loc, de gradul de incredere investit in economie de catre participantii la viata economica.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (I)

Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

1. Introducere: sistemul monetar ideal

Teoreticienii Scolii Austriece au depus un efort considerabil pentru a contura sistemul monetar ideal necesar unei economii de piata. Ei au conceput o intreaga teorie a ciclului economic, ce explica felul in care acesta este generat de o maniera recurenta prin expansiunea creditului, in absenta economisirii veritabile, pusa in practica de bancile centrale prin intermediul sistemului bancar cu rezerva fractionara. Din punct de vedere istoric, au explicat evolutia spontana a banilor si modul in care interventia coercitiva a statului, stimulata de grupurile de presiune puternice, a deturnat evolutia naturala a institutiilor bancare, indepartandu-le de sistemul pietei libere. La nivel etic, acesti intelectuali au evidentiat exigentele si principiile juridice ale dreptului de proprietate din perspectiva contractelor bancare, principii ivite din insasi natura economiei de piata si care, la randul lor, sunt absolut necesare corectei functionari a acesteia.

E bine sau e rau sa aderam la Euro?

Cristian PAUN

Este in momentul de fata o mare dilema pentru noi. Dilema e si mai mult accentuata de faptul ca ne apropiem cu pasi repezi de momentul de intrare in linie dreapta pentru a atinge tinta asumata de 2015 (deocamdata este momentul asumat oficial de trecere la Euro care pana in momentul de fata nu a fost modificat, desi se preconizeaza tot mai mult modificarea sa, in conditiile in care si 2015 a rezultat in urma unor amanari succesive – vezi declaratia dl. Florin Georgescu pe acest subiect): cu 2 ani inainte de acel moment trebuie sa intram intr-un mecanism de stabilitate a cursului de schimb care presupune un leu suficient de stabil care sa nu iasa natural (adica fara interventii de la BNR) dintr-o marja de variatie de +/- 15% (daca a iesit, perioada de doi ani va curge din acel moment din nou). Incepand cu 2013 BNR nu va mai avea voie sa intervina direct pe cursul de schimb in piata (poate asa se si explica de ce cursul incepe incetul cu incetul sa tinda catre o valoare mai realista si mai apropiata de conjunctura locala – o economie care a facut pasi importanti in spate revenind la nivele din 2003 / 2004).

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (I)

Gabriel MURSA

Evolutiile economice recente din vestul “batranului continent” arata cat se poate de clar ca proiectul unei monede unice se dovedeste a fi un esec lamentabil. Desi existenta sa trebuia sa reprezinte incununarea eforturilor de unificare incepute acum mai bine de o jumatate de veac, moneda euro pare sa constituie una dintre piedicile majore in calea dinamicii sanatoase a economiilor de pe continentul ce poarta numele unei printese feniciene rapite de Zeus.

Dorintele initiale ale arhitectilor Uniunii Europene erau acelea de a crea un spatiu al libertatii, democratiei si liberului schimb. Insa, pe masura trecerii timpului, generoasele intentii de edificare a unei civilizatii fondate pe principiile liberalismului au fost inlocuite cu straduintele disperate de construire a unei societati conduse prin intermediul comisarilor si cu directive emanate de la un centru numit Bruxelles. In acest joc, moneda unica trebuia sa joace un rol esential, ea urmand sa fie folosita drept vehicul al centralizarii, desi ratiunile introducerii sale erau, cel putin la nivel declarativ, strict economice.

Imobiliarele intre criza financiara si una a valorilor

Bogdan CAPRARU

Epicentrul crizei financiare actuale, manifestata la nivel international, s-a regasit in criza creditelor ipotecare din SUA. Paradoxal, declansarea s-a produs in cazul creditelor ipotecare rezidentiale, acolo unde, de regula, debitorul este motivat puternic in a-si plati ratele la credit, in contextul in care un default l-ar lasa fara locuinta, fara posibilitatea de a-si asigura una dintre nevoile primare – cea a unui camin. Unii isi cumparasera prima locuinta pe credit, ulterior achizitionand-o pe a doua sau chiar a treia, in baza primei ipoteci, mizand pe cresterea sustinuta a pretului locuintelor si creditele ieftine, dar cu dobanzi variabile. Minunea nu a mers la nesfarsit! Tavalugul a inceput, rand pe rand activele “toxice” detonandu-se si ducand la dezvoltarea unor turbulente financiare de amploare.