Category Archives: Finante
Noutati legislative luna Aprilie 2013
ORDIN 505/2013 – Norme privind situatiile financiare trimestriale si unele raportari lunare ale institutiilor publice in anul 2013 – http://bit.ly/12IC6KX
ORDIN 501/2013 – Norme privind deschiderea si repartizarea/retragerea creditelor bugetare – http://bit.ly/12ICclW
LEGEA 100/2013 – Aprobarea cu modificari a OG 16/2012 – modificarea si completarea Codului de procedura fiscala – http://bit.ly/YRAfzf
OMFP 752/2006 – ACTUALIZAT 2013 – Eliberarea certificatului de atestare fiscala pentru persoane juridice si fizice si a certificatului de obligatii bugetare – http://bit.ly/13vcj7T
OMFP 426/2013 – Modificarea Procedurii privind nedeductibilitatea TVA din cererile de rambursare aferente proiectelor FEN – http://bit.ly/12iu22k
ORDIN COMUN 490/407/2013 – Procedura de restituire a sumelor/diferentelor privind timbrul de mediu pentru autovehicule – http://bit.ly/15MeEzr
OPANAF 378/2013 – Modificarea instructiunilor aprobate prin OPANAF 2137/2011 (solutionarea contestatiilor) – http://bit.ly/17TL4EG
OMFP 415/2013 – Modificarea si completarea OMFP 1917/2005 (cap. XVI Contabilitatea Trezoreriei Centrale) – http://bit.ly/14Q3dHu
OG 13/2011 – Dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar – http://bit.ly/10AgliD
OMFP 40/2013 – Situatiile financiare si raportarile contabile anuale 2012 – principalele aspecte privind intocmirea si depunerea la MFP – http://bit.ly/10dMbu4
LEGEA 72/2013 – Combaterea intarzierii in executarea obligatiilor contractuale de plata – http://bit.ly/Y4Wo1N
Autostrada increderii are dublu sens
Norel MOISE – editor-sef Piata Financiara
Am purtat in ultimele luni numeroase discutii cu persoane influente si importante din mediul financiar. Tema predilecta – cautarea unui raspuns la intrebarea cum iesim din recesiune. Cu aditionala ei ipoteza – ce vine prima: cresterea economica sau accelerarea creditarii. Raspunsurile sunt importante in conditiile in care nu cred ca poate nega cineva faptul ca actuala criza pe care o traverseaza lumea (si Romania, implicit) are importante accente legate de perceptie si a fost accentuata de viciile de comunicare si pierderea increderii.
Ape bugetare tulburi. Sanatatea vrea sa sparga gheata
Ionel BOSTAN
Tema reorganizarii teritoriale, introdusa pe agenda de lucru a Executivului de aproape doi ani, continua sa constituie inca un subiect pregnant. De fapt, astazi, in Romania, ideea regionalizarii, in sensul desfiintarii judetelor (sau scaderii importantei lor) si constituirii unor regiuni, mai mari sau mai mici, dupa caz, capata o amploare aflata in crestere exponentiala. Si aceasta pe fondul acceptarii faptului ca regionalizarea ca atare este obligatorie si e impusa de UE, a carei ratiune este explicata prin aceea ca banii europeni trebuie sa fie distribuiti cu cea mai inalta eficienta. Evident, si disputele sint dintre cele mai aprige. Se vorbeste de vechea regiune autonoma maghiara care sa includa judetele Harghita, Covasna si Mures, dar reinvie si dorintele de a pastra o hegemonie din partea judetelor de munte in fata celor de deal, pe criteriul ca muntenii au mai multe resurse materiale decit “luncasii” (cei de la ses).
Opinia specialistului: Cum vor fi microintreprinderile afectate de impozitul pe venituri?
Daniel STENZLER – expert contabil Antreprenor.eu
Incepand din februarie 2013 a intrat in vigoare o noua modificare privind Codul Fiscal care se refera in principal la obligativitatea impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
De ce este important acest impozit? Pentru ca afecteaza aproximativ 75% din totalul firmelor care activeaza in acest moment si care reprezinta o masa importanta de platitori de impozite/taxe la buget. In acest sens, potrivit datelor din 2010, dintr-un esantion de 18.000 de companii – toate din judetul Iasi, un numar de aprox 14.000 au cifra de afaceri mai mica de 65.000 EUR.
Franc(hete) elvetian(a)
Octavian-Dragomir Jora: Redactor sef “Economistul”
Bancile elvetiene sunt precum un Ierusalim secularizat al finantei mondiale: indiferent de “confesiuni ideologice”, de starile de razboi sau pace dintre semintiile lumii, stari reductibile la mofturile capeteniilor si proptitorilor lor cu dare de mana, sistemul bancar din “tara cantoanelor” este protejat de un tabu universal. Adica: ne scoatem ochii, pe te miri ce pricini geopolitice si geoeconomice, dar cooperam cand vine vorba de pastrat taina asupra “ochiului dracului”, antidot “dat naibii” la necazurile cauzate ori suferite. Mai mult ca un acord intre gentilomi, avem doar un raspuns rational care distinge bestia din om de bestia perfecta. Distrugem totul pana la resursa vitala comuna. Acolo cooperam. Si ce resursa este, in lumea asta tot globalizata economic, “mai universala” decat banul, “mijlocul universal de schimb”, fireste, neomogen, dupa dezaurirea lui, intre variile denominari de pe fata pamantului. Elvetia a propus si produs lumii, si partii ei productive, si celei pacatoase, unele “bunuri comune”: o data, neutralitatea globala a unui sistem bancar ultra-secretos si, in plus, interesantul ei franc.
Consecintele manipularii dobanzilor de catre stat
Cristian Paun – Director executiv SOREC
Interventionismul monetar este forma cea mai avansata si mai sofisticata de alterare a mecanismelor pietei de catre stat. Mecanismele monetare sunt mai putin vizibile si nu sunt atat de suparatoare la prima vedere. Sunt insa mult mai devastatoare decat reglementarile de mediu sau cele legate de protectia consumatorului. Cea mai discutata forma de interventionism monetar este productia monetara din nimic prin tiparire si prin expansiunea creditului din nimic (privilegiu acordat de rezerva fractionara cu care opereaza bancile pe depozitele la vedere). In aceeasi categorie intra insa si manipularea dobanzilor pe piata si manipularea cursului de schimb (ambele fiind si o consecinta a productiei monetare din nimic). Ambele preturi din economie sunt in prezent foarte reglementate si controlate prin parghii directe sau indirecte de catre stat (chiar si in cele mai “capitaliste” tari din lumea aceasta). Manipularea dobanzilor este evidenta pe orice grafic pe o perioada mai indelungata.
Eficienta indoielnica a utilizarii FEP
Ionel BOSTAN
Stimularea trimiterii pescadoarelor la fier vechi pe seama Fondului European pentru Pescuit. Criterii de selectie neadecvate pentru programele de dezmembrare. Cotele de acordare a ajutorului public pentru acest scop nu se bazeaza pe cel mai bun raport cost/ eficacitate. Intarzieri apreciabile in implementarea proiectelor. Neglijente in completarea scriptelor aferente flotei europene de pescuit.
Iluzia monetara a bunastarii
Mihaela IFRIM
Apetitul pentru expansiunea masei monetare pare a fi o constanta a tuturor statelor si a tuturor comunitatilor, ca o osanda ce obliga la repetarea istoriei. Motivul este unul banal: confuzia creata intre detinerea unei cantitati suplimentare de bani si sporirea averii. Banii nu trebuie confundati cu bogatia, aceasta “ambiguitate verbala”, cum o denumea Henry Hazlitt, fiind in mare masura responsabila pentru usurinta cu care adoptam masuri inflationiste. “Daca ar fi cu adevarat posibila substituirea expansiunii creditului (a banilor “ieftini”) cu acumularea bunurilor de capital prin economisire, nu ar mai fi saracie in lume”, afirma, pe buna dreptate, Ludwig von Mises. Cresterea cantitatii disponibile de moneda intr-o economie nu se traduce intr-o crestere a cantitatii de bunuri si servicii achizitionate. Resursele disponibile in societate sunt limitate, iar bogatia reala nu se transpune in cantitatea de moneda, ci in cantitatea de bunuri produse si consumate.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
