Author Archives: Tiberiu BRAILEAN

Inconstientul economiei

Tiberiu BRAILEAN

Pe masa de lucru a economistului trebuie asezate toate instrumentele antropologiei si psihologiei. De fapt, toate stiintele omului sint, pe rind, auxiliare unele fata de celelalte. Economia imprumuta si ea tonul si culoarea ideilor timpului sau, iar uneori le determina, cum e cazul globalizarii. In ce priveste metoda, ea nu trebuie separata nici de legile istoriei, nici de cele ale naturii, desi observam cum obiectivitatea stiintifica e substituita, incet, dar sigur, de o intreaga literatura a adevarurilor neverificate si neverificabile. O noua stiinta economica se configureaza prin operele lui Graham Wallas (Human Nature in Politics), R. H. Tawney (Religion and the Rise of Capitalism), ambii succesori ai lui Weber, dar si prin altele semnate de M.I. Ostrogorski, Robert Michel sau Charles A. Beard.

Divizarea Europei

Tiberiu BRAILEAN

Un punct cheie este rolul Bancii Centrale Europene, pe care Germania il vede strict in lupta contra inflatiei, in timp ce tarile GIPSI, plus Franta ar vrea ca Banca de la Frankfurt sa le acorde credite, sa vinda eurobonduri, sa se implice in combaterea recesiunii si relansarea cresterii.

Nu a trecut multa vreme si iata ca una dintre previziunile facute intr-o analiza anterioara tinde sa se indeplineasca. Este vorba despre divizarea zonei euro, prin desprinderea unui “superminieuroland” format din tarile nordice, in frunte cu Germania, zona mai performanta si mai stabila, care sa fie capabila sa gestioneze o moneda puternica, cum este euro, si abandonarea tarilor sudice, sa le spunem “tarile GIPSI” (Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Irlanda), cu probleme mari privind datoriile publice, deficitele bugetare si competitivitatea lor economica, in general. S-ar crea astfel si de iure o Europa cu doua viteze, prin rescrierea tratatelor Uniunii, ceea ce ar corespunde mai bine realitatii.

Criza nu s-a sfarsit

Tiberiu Brailean

Pentru Hyman Munsky (Can “It” Happen Again?), sistemele financiare au o tendinta implicita de a ajunge periodic in situatii dificile, ceea ce s-a intamplat si acum; pentru Johan Lybeck (Istoria Globala a Crizei Financiare), actuala criza s-a incheiat inca din 2010. Dupa parerea mea, gresesc amandoi. In primul rand, sistemul monetar-financiar de la Bretton Woods a esuat pentru ca a fost prost conceput din start, apoi pentru ca a fost pervertit prin liberalizare, monetarizare si virtualizare excesiva, iar in al doilea rand criza e departe de a se fi sfarsit si nu e una ciclica, ci una structurala, sistemica.

Dincolo de Roubini, dincolo de criza…

Tiberiu BRAILEAN

Am fi nedrepti, cum fac unii, sa acordam toate meritele privind anticiparea crizei lui Nouriel Roubini. Au mai existat specialisti care au prevazut cel putin anumite manifestari ale crizei si din care Roubini chiar s-a inspirat. Este vorba despre Robert Shiller, profesor la Yale, care semnalase de mult pericolul formarii unui balon speculativ pe piata actiunilor, despre Raghuram Rajan, profesor de finante la Universitatea din Chicago, care a avertizat asupra gradului prea mare de indatorare si a riscurilor adiacente, despre James Grant, care criticase Rezerva Federala pentru crearea unuia dintre “cele mai mari baloane de sapun ale creditului ieftin”, despre, William White, Nassim Nicholas Taleb, Stephen Roah, David Rosenberg si alti analisti financiari si specialisti din interiorul sistemului.