Tag Archives: Pascal Salin

Tirania fiscala

Pascal SALIN

Aparitia in limba romana a ultimei mele carti ma bucura enorm, cel putin din cateva motive. In primul rand, nutresc un sentiment prietenie si de apropiere fata de Romania, o tara care imi este draga in mod special, mai ales, din momentul in care am avut onoarea sa primesc titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, o institutie de o calitate exceptionala. In acelasi timp, indraznesc sa cred ca publicarea in limba romana a acestei carti se inscrie in lunga si bogata istorie a legaturilor culturale dintre Franta si Romania. In sfarsit, sunt bucuros si onorat ca traducerea lucrarii de fata poarta semnatura lui Gabriel Mursa, care, pe langa calitatile sale remarcabile de traducator, poseda competente remarcabile de teorie economica, ceea ce garanteaza, evident, calitatea prezentei traduceri.

Pascal Salin, radicalul rational (IV)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Pozitia profesorului Pascal Salin despre piete si stat se situeaza impotriva curentului dominant al secolului al XX-lea, format sub imperiul credintelor raspandite de povetele lui J. M. Keynes. Sub amenintarea efectelor devastatoare ale Marii Depresiuni din anii 1930 si indusi in eroare de pretinsele puteri magice ale metodelor de inginerie sociala concepute in aceeasi perioada, multi dintre cercetatorii fenomenelor sociale au abandonat invataturile fondatorilor stiintei economice, considerandu-le desuete, inadecvate vremurilor. In consecinta, lumea academica a abandonat calea “sistemului de principii” (B. Constant) care au pus bazele evolutiei extraordinare a lumii occidentale, alegand “drumul catre servitute”.

Pascal Salin, radicalul rational (III)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Din punctul sau de vedere, la originea depresiunii economice actuale se afla politica monetara a Statelor Unite, care, din dorinta de a stimula economia dupa reteta keynesiana, a recurs la o reducere masiva a ratei dobanzii, la inceputul anilor 2000. Or, diminuarea masiva a ratei dobanzii (de la 6.5% in anul 2000, la 1% in anul 2003) a creat o “bula financiara” si o deformare masiva a structurii “naturale” a sistemului productiv, prin intermediul expansiunii accelerate a creditului. Insa, economistii veritabili stiu ca, intr-o lume cu resurse rare, “minunile” au o viata foarte scurta. In consecinta, prosperitatea temporara creata de interventia unei agentii guvernamentale (in acest caz, banca centrala) este decontata cu un pret piperat printr-o depresiune, care corecteaza erorile comise sub impulsul iluziilor monetare generate de scaderea artificiala a ratei dobanzii de bancile centrale. Asadar, profesorul Salin ne explica faptul ca evenimentele ultimilor cinci-sase ani nu reprezinta altceva decat corectii dureroase ale “dezmatului” monetar si bugetar produs, in prima parte a anilor 2000, ca urmare a unei politici nechibzuite a autoritatilor.

Pascal Salin, radicalul rational (II)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Un rol important in apropierea profesorului Salin de conceptiile monetare ale Scolii austriece l-a avut intalnirea cu Hayek si cu una dintre cele mai interesante carti scrise de acesta, Denationalizarea banilor. In fond, procesele spontane ale pietei sunt incompatibile cu existenta unui monopolist care furnizeaza un element esential al functionarii pietelor, moneda. Asadar, profesorul Salin aduce argumente solide in favoarea eliminarii monopolului etatic asupra banilor, plecand de la premisa conform careia cea mai buna metoda de alocare a resurselor rare dintr-o economie este concurenta. Insa, apropierea de Scoala austriaca nu l-a facut sa accepte toate ideile acesteia. Spre exemplu, el nu accepta conceptia larg impartasita printre “austrieci”, dupa care solutia de salvare a sistemului monetar implica revenirea la etalonul-aur. O alta diferenta provine din atitudinea sa fata de sistemul bancar cu rezerve fractionare.

Pascal Salin, radicalul rational (I)

Gabriel MURSA – Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

Oricat de pesimisti am fi, noi, europenii, traim intr-o societate civilizata. Gandim, ne exprimam si circulam liber, dispunem de o prosperitate la care strabunicii nostri nici nu visau. Razboaiele au devenit tot mai rare, iar gandirea rudimentara, specifica societatii autarhice, care a stat la baza atator lucruri rele, de-a lungul celei mai mari parti ai istoriei umanitatii, pare sa se estompeze tot mai mult. Astazi, gandim, invatam, muncim, scriem carti sau facem afaceri intr-o societate deschisa. Principiul fundamental dupa care se ghideaza tipul de ordine sociala ai carei membri suntem este cel al libertatii individuale. Intr-o carte scrisa acum aproape doua veacuri, Fran├žois Guizot, intelectual ilustru, prim-ministru al Frantei de la acea vreme, sustinea ca istoria “batranului continent” inseamna, de fapt, o aspiratie neostoita a omului catre civilizatie. Dupa spusele sale, unul din principiile fundamentale care au stat la baza disolutiei ordinii sociale primitive si care au permis avansul lent si fragil al umanitatii spre civilizatie a fost libertatea personala.