Bogdan CAPRARU – redactor sef

Incepand cu luna mai a.c. va intra in vigoare Legea care limiteaza incasarile si platile in numerar. Aceasta plafoneaza tranzactiile cu cash efectuate atat de firme, cat si de persoanele fizice. Astfel, pentru platile care nu se incadreaza in aceste plafoane, firmele si populatia vor trebui sa apeleze la serviciile de plati pe care bancile le ofera. Acest lucru va fi benefic bancilor, dar intrebarea care se pune este: sunt adaptate bancile din Romania la o astfel de schimbare?

Ratiunea acestei masuri a pornit de la dorinta autoritatilor de a preintampina fenomenele de evaziune fiscala, spalare a banilor si finantarea unor activitati ilegale, cum ar fi cele privind drogurile, terorismul etc. De altfel, la nivel international, mai ales in Uniunea Europeana, exista o preocupare concertata in aceasta privinta. Astfel, in ultimii ani, unele tari europene au introdus plafoane la platile in numerar. Acestea variaza de la o tara la alta. De exemplu, in Italia platile cu cash sunt limitate la 1000 EUR; in Franta la 3000 EUR pentru rezidenti, existand intentia din partea autoritatilor de a scadea plafonul la 1000 EUR; in Belgia plafonul este de 3000 EUR; in Grecia de 1500 EUR; in Spania de 2500 EUR; in Bulgaria de 10000 leva (aproximativ 5112EUR) si exemplele pot continua.

Pe scurt, legea prevede ca incasarile in numerar de la operatorii economici sa se realizeze in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei (aproximativ 1150 EUR) de la o persoana, iar platile in numerar catre firme in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi (aproximativ 2500 EUR). De asemenea, firmele vor putea incasa bani in numerar de la persoane fizice doar in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana, iar operatiunile de incasari si plati in numerar intre persoanele fizice se vor efectua in limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzactie.

Aceasta masura va contribui cu siguranta la sporirea numarului de tranzactii fara numerar, utilizand serviciile bancilor, aducand venituri din comisioane suplimentare acestora. Totodata, noua lege va reprezenta si o provocare pentru bancile din Romania. Asta in contextul in care reteaua de unitati este dezvoltata cu precadere in mediul urban. Pentru a efectua o plata mai mare de 5000 lei, logic o persoana ar trebui sa mearga la banca pentru a depune suma in numerar, daca aceasta nu se regaseste deja in cont. De asemenea, pentru a initia plata, in cazul in care are servicii de internet banking sau mobile banking o poate face si de acasa, daca nu, va trebui sa se prezinte la banca. Dar ce face cineva din mediul rural, unde nu exista nici o unitate bancara, nici macar un ATM? Desi gradul de bancarizare, tinand cont de numarul de conturi deschise, a crescut tot mai mult, o buna parte a populatiei nu are acces la produsele si serviciile bancare. Canalele alternative de plati electronice implica si un anumit grad de educatie, existenta unor cunostinte si abilitati tehnice pe care clientul trebuie sa le aiba. Emiterea unui card bancar implica si oferirea unu cadru unde clientul sa il poata utiliza (POS-uri, ATM-uri). In general, populatia din mediul rural nu foloseste serviciile la distanta sau cardul bancar.

Ceea ce vreau sa subliniez e faptul ca mediul rural a fost putin exploatat de catre banci. Gradul de dezvoltare economica mai redus a facut ca acestea din urma sa nu fie foarte mult atrase in a-si dezvolta activitatea in aceste zone. Insa, nu trebuie sa neglijam potentialul imens pe care il ofera, mai ales ca o buna parte a populatiei se regaseste in mediul rural (peste 40%). Iar in ceea ce priveste localitatile din apropierea centrelor urbane, putem constata si o migratie a populatiei din orase la sate cu locuinta de resedinta. Probabil ca in viitorul apropiat va fi noua reduta de cucerit de catre banci si se va restarta competitia. Tot mai multe banci au facut pasul prin finantarea agriculturii. Da, este un domeniu de viitor care va aduce tot mai multe rezultate! Insa nu e singurul care ar putea fi exploatat de catre banci. Desigur, va fi industria de baza, dar trebuie sa avem in vedere si industriile suport de la nivel de comunitati rurale: serviciile si chiar productia de bunuri. Astfel, bancile ar putea reprezenta un factor activ in dezvoltarea zonelor rurale, urmand sa culeaga roadele ca urmare a cresterii gradului de bancarizare a populatiei de la sate. Si atunci platile fara numerar nu vor mai fi o corvoada, un lucru neobisnuit, ci un mod firesc de comportament!