Monthly Archives: March 2013
Autostrada increderii are dublu sens
Norel MOISE – editor-sef Piata Financiara
Am purtat in ultimele luni numeroase discutii cu persoane influente si importante din mediul financiar. Tema predilecta – cautarea unui raspuns la intrebarea cum iesim din recesiune. Cu aditionala ei ipoteza – ce vine prima: cresterea economica sau accelerarea creditarii. Raspunsurile sunt importante in conditiile in care nu cred ca poate nega cineva faptul ca actuala criza pe care o traverseaza lumea (si Romania, implicit) are importante accente legate de perceptie si a fost accentuata de viciile de comunicare si pierderea increderii.
Vocatia lucrului bine facut trebuie implementata in educatie
Reporteri: Bogdan CAPRARU, Norel MOISE
O discutie cu domnul Adrian Vasilescu, consilier (de-o viata, parca) al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei este intotdeauna o reala incantare. Tonul calm al interlocutorului, frazele pline de miez, desprinse parca din tot ce i-a ramas dupa ce a uitat tot ce a invatat din cartile importante pe care le-a citit – cele de economie, dar si cele de comunicare – te fac sa iti doresti ca interviul sa nu se mai termine. Intotdeauna dupa un astfel de eveniment pleci incarcat pozitiv, sufleteste si intelectual. Nu degeaba in piata cand spui Comunicare mergi cu gandul in primul si in primul rand la Adrian Vasilescu. Periplul discutiei a pornit de aceasta data de la cea mai noua carte a sa, Biletul de iesire din criza.
Miracolul chinezesc da semne ca sufera de boala ce a declansat criza modelului economic occidental
Cu o rata de crestere economica inca spectaculoasa (doar usor in scadere!) China ramane pentru multi o economie model. Iar date precum cele ce arata, spre exemplu, ca a depasit Statele Unite dupa volumul importurilor de titei sunt adesea folosite ca argumente de sustinatorii cauzei “miracolului chinezesc”. Realitatea este insa ca situatia celei de-a doua mari economii a lumii nu este tocmai roza, deoarece pare a se confrunta in prezent cu exact aceeasi problema care, cu cinci-sase ani in urma, a declansat dominoul caderilor economiilor occidentale: bula pietei imobiliare.
Parabola cu soricei si Spatiul Schengen
Romania plateste inca o data (pentru a cata oara oare) pretul inconstantei sale in parcursul democratic si in implementarea unei strategii clare de dezvoltare. Ne-am bazat mult timp, in relatia cu mediul extern, pe strategii de tipul “lasa ca vedem noi cum facem” sau “ii ducem de nas si de data asta”. Ceea ce e ciudat este ca ne-a si mers de cateva ori. Ne-am integrat in NATO si in Uniunea Europeana pe baza promisiunilor de angajament serios si a potentialului pe care politicienii occidentali au crezut ca-l avem. Sublinez “au crezut”. Noi preferam sa spunem, in stilul caragialesc al lui Mitica de Dambovita, ca “i-am prostit, moncher”.
Depresiunea, procesul de reajustare a economiei
Cresterea artificiala a economiei, prin stimulentele oferite de expansiunea creditului, este un proces nesustenabil ce se va sfarsi, inevitabil, printr-o criza economica. Iminenta crizei este determinata de cel putin trei factori. In primul rand, insuficienta resurselor nu poate sustine procesul de alungire a structurii productive. In al doilea rand, continuarea boom-ului economic presupune cantitati tot mai mari de moneda, amenintarea tot mai evidenta a inflatiei determinand cresterea ratei dobanzii. Nu in ultimul rand, preferintele temporale ale consumatorilor nu sustin procesele de productie derulate pe perioade mai lungi de timp, ce implica cantitati suplimentare de capital.
Putea criza financiara internationala sa fie prevazuta … ?
Incepand cu a doua jumatate a anului 2007, lumea economica s-a confruntat cu o noua criza pe plan mondial, existand mereu incertitudini cu privire la cauzele actualei crize dar si la posibilitatea prevenirii acesteia… Este realmente importanta mentiunea ca aceasta criza a creditelor subprime, a fost precedata si de alte crize ce au afectat puternic economia mondiala, cum ar fi: Criza petrolului, Marea Depresiune Interbelica, Lunea Neagra, Criza economica din Argentina, Criza din Mexic s.a. Totusi, daca ar fi sa ne raportam la impactul pe termen lung al fiecareia dintre acestea, se poate aprecia faptul ca actuala criza financiara s-ar incadra in topul clasamentului.
In plan ideologic, actuala criza a generat o dezbatere intre mai multe opinii, cum ar fi de pilda cea aferenta teoriei ultraliberale a lui Adam Smith (Mana invizibila) si cea asociata interventionismului. Aceasta dezbatere s-a focalizat pe capacitatea de autoreglare autonoma a pietei, si anume daca recesiunea valideaza sau nu principiul in cauza.
Suntem martorii unei schimbari de paradigme financiare in ceea ce priveste gestiunea riscului, solvabilitatea minima a entitatilor financiare, comportamentul debitorului in situatii de criza, in ideea regandirii acesteia si implementarii in sistemul financiar viitor.
Interviu cu Marius Ghenea: De la idee la performanta in afaceri
Reporter: Carmen TODERASCU-SANDU
Marius Ghenea – Antreprenor, business angel, protagonist al emisiunii TV “Arena leilor”, profesor de antreprenoriat sunt ipostaze care pun in lumina personalitatea lui Marius Ghenea. Cu ocazia evenimentului “Cina de afaceri” organizat de JCI si Fundatia Comunitara din Iasi am reusit sa purtam o discutie pe tema performantei in afaceri si a unui subiect fierbinte – problema regionalizarii Romaniei.
Ape bugetare tulburi. Sanatatea vrea sa sparga gheata
Tema reorganizarii teritoriale, introdusa pe agenda de lucru a Executivului de aproape doi ani, continua sa constituie inca un subiect pregnant. De fapt, astazi, in Romania, ideea regionalizarii, in sensul desfiintarii judetelor (sau scaderii importantei lor) si constituirii unor regiuni, mai mari sau mai mici, dupa caz, capata o amploare aflata in crestere exponentiala. Si aceasta pe fondul acceptarii faptului ca regionalizarea ca atare este obligatorie si e impusa de UE, a carei ratiune este explicata prin aceea ca banii europeni trebuie sa fie distribuiti cu cea mai inalta eficienta. Evident, si disputele sint dintre cele mai aprige. Se vorbeste de vechea regiune autonoma maghiara care sa includa judetele Harghita, Covasna si Mures, dar reinvie si dorintele de a pastra o hegemonie din partea judetelor de munte in fata celor de deal, pe criteriul ca muntenii au mai multe resurse materiale decit “luncasii” (cei de la ses).









Economia Online va propune revista presei economice din Romania