Author Archives: Ionut BALAN
Prostia din ’33 – versiunea UE
Ionut BALAN – bloguluibalan.ro
Istoria se repeta, desi Seneca spune: A gresi e omenesc, dar a persevera (in greseli) e diabolic. Prima oara a gresit, in 1933, guvernul national-taranist (crestin si democrat) care a impus o curba de sacrificiu ce s-a soldat – dupa suspendarea indemnizatiei de chiriei si a alocatie de scumpete – cu reducerea salariilor muncitorilor cu 25% si cu greva de la Grivita, “acompaniata” de sirena lui Vasile Roaita.
QE a fost inspirata de asignatele Revolutiei Franceze
Ionut BALAN – bloguluibalan.ro
Banca Centrala Europeana (BCE) a lansat programul de relaxare cantitativa (quantitative easing – QE), iar inmultirea banilor de hartie a determinat deprecierea rapida a euro pana la 1,0495 dolari. John Maynard Keynes a “decretat” ca pretul activelor determina nivelul ratei de ocupare a fortei de munca. Iar un declin ar trebui combatut prin majorarea ofertei de bani de catre bancile centrale (de exemplu, prin cumpararea de titluri de stat), pentru a creste la loc pretul imobilelor. Masurile de relaxare cantitativa (suplimentare de masa monetara), materializate in achizitia de titluri de stat, ajuta bancile sa nu mai execute garantiile aferente creditelor neperformante, ceea ce conserva pretul activelor. Iata care ar fi linia ce pare sa calauzeasca initiativa BCE.
Nu doar primariile maghiare au patit-o: 100 de spitale franceze care s-au imprumutat in franci elvetieni risca falimentul
Nu numai persoanele fizice s-au lasat atrase de “mirajul” creditelor in franci elvetieni, ci si institutiile de stat.
Adica nu doar oamenii simpli s-au aruncat la imprumuturi riscante fara sa aiba suficienta cultura financiara pentru a intelege riscurile pe care si le asuma prin contract, ci si gestionarii banilor publici.
Culmea, si acestia din urma vor sa fie salvati de catre contribuabili, prin socializarea pierderilor pe care le-au suferit de pe urma evolutiei defavorabile a cursului valutar.
Cat costa anticoruptia?
Ionut BALAN
Romania va solicita Comisiei Europene mai mult “spatiu fiscal” pentru ca are nevoie de investitii, iar unii analisti considera aceasta initiativa ca fiind binevenita.
Eu mi-am exprimat deja parerea in aceasta privinta. In mod normal, Executivul ar trebui sa accepte excedent, si nu deficit bugetar. Adica, sa lase deoparte “necesitatea” de a face investitii, fiindca pe parcursul executiei bugetare s-a vazut, mai mereu, ca banii sunt “deturnati” catre alte directii. Cu alte cuvinte, excedentul ar fi garantia ca nu se fura!
Imprumutul de la FMI a salvat guvernul, nu bancile
Ionut BALAN
Tot mai apar periodic voci care sustin ca imprumutul de 20 de miliarde de euro contractat de Romania de la FMI in 2009 a fost luat pentru salvarea sistemului bancar si nu a finantelor publice romanesti.
Cu alte cuvinte, ca s-a ajuns la nevoia de a ne indatora nu din cauza politicilor fiscale gresite ale guvernelor, manifestate prin cheltuieli nesabuite pe pomeni clientelare si electorale, inclusiv pe “investitii publice” total paguboase si de multe ori de-a dreptul frauduloase, ci din cauza bancilor.
Dreptul la credit nu este un drept universal al cetateanului, precum dreptul la vot
Ionut BALAN
Desi alegerile au trecut se fac inca auzite vocile care spun ca una dintre cauzele inapoierii Romaniei ar fi votul universal, indeobste considerat un factor de progres si un pilon de baza al democratiei.
Argumentul este ca ajung sa voteze prea multe persoane lipsite de educatie si cultura politica, care, in plus, cel mai adesea, sunt dependente de bani de la stat, sub diverse forme, de la ajutoare sociale la pensii.
New York Times: Intarzierea trecerii la euro prelungeste riscul valutar pentru cei care au contractat credite in moneda straina
Ionut BALAN
Problematica acordarii creditelor in valuta, in general, si a celor in franci elvetieni, in special, a tinut capul de afis al ziarelor din Ungaria, Polonia, Romania, Croatia etc.
Si BCE – autoritatea monetara a zonei euro – a tinut sa avertizeze in legatura cu reconversia creditelor in franci, facand din asta un subiect de interes nu doar pentru Europa de Est, ci o tema pentru intreaga Uniunea Europeana.
De ce mancam mai prost si mai scump decat alti europeni?
Ionut BALAN
Explicatia nu tine de nutritionism, ci de raportul dintre nivelul salariilor si cel al productivitatii din economie
Romanii mananca putin si scump in comparatie cu ceilalti europeni. In cosul nostru de consum, alimentele ocupa o pondere de 31%. Procentaj mult peste cel din Cehia (18,08%), Polonia (19,82%), Ungaria (20,59%) sau Lituania (23,67%). Si dublu fata de media UE-28, de 15,82%!
E clar ce s-ar intampla daca salariile ar fi de 650 de euro, ca in Polonia, si nu de 380 de euro ca la noi: alimentele ar reprezenta sub un sfert din cos, nu o treime. Cu alte cuvinte, pretul alimentelor este de circa 120 de euro lunar in ambele tari, iar discrepanta vine din diferenta de venituri.
Economia Online va propune revista presei economice din Romania
