Numarul 44 / decembrie 2015

Democratia in deficit

ionut.balanIonut BALAN – bloguluibalan.ro

James M. Buchanan si Richard E. Wagner scriu in cartea lor “Democratia in deficit – Mostenirea politica a lordului Keynes”, aparuta la editura Humanitas, ca exista asemanari intre concurenta economica si cea politica. Pentru ca asa cum firmele private intra in competitie pentru a-si atrage sprijinul clientilor folosind modalitati complexe si diverse, la fel incearca si politicienii cu electoratul, promitand si urmand politici si programe.

Inegalitatea distributiilor cumulate ale cifrelor de afaceri din principalele sectoare ale economiei romanesti

C.MereutaProf. Dr Cezar MEREUTA – Cercetator asociat la Centrul de Macromodelare Economica al Academiei Romane

“Cercetarile din domeniul microeconomic au demonstrat ca in perioada de 25 de ani a tranzitiei romanesti, ponderea companiilor noduri (cele care acopera in ordine descrescatoare 80 % din cifra de afaceri si definesc performanta economica a unei piete clasificate) este cuprinsa, in medie, intre 10,23 % si 11,35 % din cifra de afaceri a 1009 piete analizate.

Rezultatul mentionat mai sus m-a condus la necesitatea analizei primelor 10 % din companii in ordinea descrescatoare a cifrei de afaceri, numita “decila de putere D0” datorita rolului decisiv pe care il are in competitia de piata”. (Text preluat din volumul recent aparut in Editura Economica: “Unele repere microeconomice in procesul de tranzitie din Romania”, autor Prof. Dr. Cezar Mereuta)

O lege neconstitutionala, antinationala, antieconomica si antieuropeana

danescuFlorin DANESCU – Presedinte Executiv Asociatia Romana a Bancilor

Asociatia Romana a Bancilor considera ca Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite in forma aprobata de Parlamentul Romaniei in data de 25 noiembrie 2015 este antieconomica, antieuropeana, neconstitutionala si antinationala. Comunitatea bancara nu poate accepta ca Romania, stat european, sa permita instituirea prin lege a dreptului de a nu mai plati datoriile contractate de debitori la banci cu afectarea stabilitatii sistemului bancar si posibilitatea inducerii unei crize in economia nationala.

De ce 2016 ar trebui sa fie un an bun pentru Bursa de Valori Bucuresti

Laurentiu RosoiuLaurentiu ROSOIU – Director Adjunct SAI Star Asset Management S.A.

Lovita de prabusirea pretului petrolului si puternic afectata de temerile generate de posibilele efecte negative ale intariri politici monetare a Statelor Unite, Bursa de la Bucuresti a evoluat pe un trend negativ atat in ceea ce priveste cotatiile actiunilor cat si din punct de vedere al lichiditatii. Evolutia indicatorilor relevanti pentru economia locala in 2015, si perspectivele pentru 2016. prefigureaza insa un an fast pentru piata de capital romaneasca.

Va fi 2016 un an bun pentru banci?

B.CapraruBogdan CAPRARU – redactor sef

Perspectivele activitatii bancare din Romania in 2016 par a se contura in lumini si umbre. Bancherii nu vor avea viata usoara nici in anul urmator, avand in vedere o serie de aspecte. Procesele de restructurare si reasezare prin care trec bancile in pezent vor continua si in anul urmator. Care sunt principalele provocari pentru banci in 2016? Cum se vor descurca ele pentru a le depasii? Se indreapta banking din Romania catre directia cea buna? Sunt intrebari care apar si asteapta raspuns!

10 motive ca sa fii liber-profesionist

Stefan AlexandrescuStefan ALEXANDRESCU

liber-profesionist in consultanta si training

Am publicat, de-a lungul timpului, articole despre a fi liber-profesionist, intre care aici si aici sunt niste consideratii pe marginea lucrurilor pe care trebuie sa le iei in considerare inainte de a te aventura in asa ceva. Iata, insa, cateva avantaje pentru care multi din cei care sunt angajati ravnesc la statutul de liber-profesionist.

Lectii de initiere in piata de capital – Lectia 20

fa51f1fbfaEchipa SSIF Broker

Piata mondiala de capital – partea II

Criza financiara din 2008 a reasezat lucrurile in ceea ce priveste evolutia diferitelor componente ale pietei mondiale de capital. Corelatia a devenit cuvantul de baza iar actiunile, marfurile, valutele sau obligatiunile au inceput sa se miste grupat, fluxurile de bani intrand sau iesind in functie de perceptia investitorilor cu privire la risc. Aceasta corelatie a inceput la debutul acelei crize cand investitorii au realizat ca economia mondiala si pietele financiare sunt in mare dificultate. Din aceasta cauza, a aparut ideea ca doar bancile centrale alaturi de guvernele nationale au puterea de a rezolva aceasta situatie.

Investitiile cu capital de risc: acolo unde nici banca si nici bursa nu pot patrunde

minighid-de-investitii-cu-capital-de-risc-louis-gerken-wesley-whittaker-carti-mici-profituri-mari-editura-publicaBogdan CAPRARU

Sfarsitul de an m-a prins lecturand ultima aparitie din seria Carti mici, Profituri mari de la Editura Publica, ingrijita si sustinuta de Erste Asset Management. Despre “venture capital” (investitii cu capital risc) s-a vorbit foarte putin in literatura de profil din Romania si, astfel, cartea celor de la Publica e deschizatoare de drumuri si, speram, de asemenea, si de afaceri bazate pe astfel de structuri de finantare.

Viitorul “sta” in mainile noastre!

secretul_succesului_coperta_20_5Bogdan CAPRARU

Desi pare o carte care nu are legatura cu domeniul economic, “Secretul succesului. De ce unii copii vor reusi in viata, iar altii vor esua” e o carte care pune degetul pe rana si pune in prim plan o problema care preocupa societatea actuala. Recunosc ca am pornit sa o citesc si din ipostaza de parinte, dar am descoperit ca aceasta carte ar trebui citita nu doar de parinti, ci in primul rand de responsabilii in reformele educatiei si dascalii de la toate nivelele de invatamant, dar si de managerii de resurse umane, manageri de companii etc. O problema a societatii actuale este natalitatea si viitorul sistemelor de pensii, insa putini creatori de politici economice si sociale vad faptul ca nu e de ajuns sa ai generatii de indvizi care “sa duca in spate” in viitor pensiile celor care sunt acum in campul muncii. Societatea actuala a evoluat, mediile sociele sunt in deplina schimbare cu influnte puternice asupra indivizilor, a integrarii acestora in societate, in atitudinile acestora fata de societate, fata de munca, responsabilitate etc.

CSR migreaza dinspre corporate inspre branduri

2BusinessMark a organizat conferinta “CSR Overview. Tendinte si oportunitati”, aflata la cea de-a 3-a editie, pe 9 decembrie 2015, la Hotel Athenee Palace Hilton, Bucuresti.

Invitatii primei sesiuni de discutii au fost: Dana Dobrescu, Communication Manager, Unilever South Central Europe, Oana Visalom-Donescu, BI HR Contingent Manager, Hewlett-Packard, Monica Jitariuc, Co-Managing Director, MSLGROUP The Practice, Oana Gorbanescu, Coordonator CSR si Comunicare, EY Romania si Andrei Cosuleanu, Director Executiv, “Let’s Do It, Romania”. Moderatorul sesiunii a fost Laura Dragomir, Communication expert, Co-Founder, Brainguys.

Vamuirea marfurilor nu se mai finalizeza odata cu obtinerea liberului de vama

DSC_5275Pe 8 decembrie echipa de consultanta vamala a Deloitte Romania, coordonata de Mihai Petre, a vorbit celor 50 de participanti despre provocarile Noului Cod Vamal Comunitar ce va intra in vigoare incepand cu 1 mai 2016.

Noul Cod Vamal Unional transforma vamuirea marfurilor intr-un proces complex, care nu se mai finalizeza odata cu obtinerea liberului de vama, potrivit lui Mihai Petre.  Cooperarea intre departamentul financiar si logistica prinde noi valente, lipsa ei ducand la o determinare eronata a valorii in vama, care atrage taxe suplimentare, dobanzi si penalitati.

Economia Sociala de la modele europene la structuri de economie sociala sustenabile dezvoltate prin finantari POSDRU

poza sus

Sunt aproape 2 ani de la Conferinta de la Strasbourg privind economia sociala. Comitetul economic si Social European a demarat un proiect privind intreprinderea sociala, pentru a identifica idei de politica si masurile specifice care pot fi luate. In acest timp, in tara implementam sute de proiecte privind dezvoltarea sectorului prin infiintarea de noi structuri de economie sociala. Sunt lectii invatate care ne ajuta sa creeam noi locuri de munca prin creearea unor structuri de economie sociala sustenabile.