web analytics

Va fi 2016 un an bun pentru banci?

B.Capraru

Bogdan CAPRARU – redactor sef

Perspectivele activitatii bancare din Romania in 2016 par a se contura in lumini si umbre. Bancherii nu vor avea viata usoara nici in anul urmator, avand in vedere o serie de aspecte. Procesele de restructurare si reasezare prin care trec bancile in pezent vor continua si in anul urmator. Care sunt principalele provocari pentru banci in 2016? Cum se vor descurca ele pentru a le depasii? Se indreapta banking din Romania catre directia cea buna? Sunt intrebari care apar si asteapta raspuns!

Anul 2015 a fost destul de plin pentru bancheri in evenimente si incercari. Finalul de an, de asemenea, este unul greu si care a adus neliniste in randul bancherilor. Legea “darii in plata” trecuta de cele doua camere ale parlamentului si in asteptare pentru promulgare sau retrimitere pentru modifcare de catre Presedinte reprezinta un punct de inflexiune important pentru bankingul romanesc. Forma finala in care se va afla va aduce schimbari majore in anii ce vor veni. Cred ca indiferent de forma mai blanda sau nu a legii, aceasta va aduce schimbari de anvergura. Forma actuala, desigur, nu aduce lucruri bune. Retroactivitatea si aplicarea ei generalizata pentru toti clientii cu credite ipotecare este arbitrara si periculoasa. Asa cum am spus-o si in alte randuri, va aduce distorsiuni puternice in activitatea bancara, riscuri greu de gestionat si atenuat. Din pacate, factura o vor plati alaturi de banci si clientii “buni”, actuali si viitori. Factura o va plati, de fapt, economia Romaniei, noi toti. Asta pentru ca intermedierea financiara din tara noastra va deveni mai scumpa si mai restrictiva. In schimb, o forma a legii mai ancorata in realitati si conform practicilor internationale, ar putea disciplina piata. De exemplu, daca legea s-ar aplica doar pentru creditele noi, debitorul ar trebui sa opteze pentru una din variante: cu dare in plata sau fara dare in plata. Astfel si conditiile de creditare, inlusiv pretul ar fi diferit, iar banca si debitorul vor stii de la inceput la ce riscuri se vor supune in viitor din aceasta perspectiva.

Un alt fenomen ce va marca anul viitor va fi valul digitalizarii. Bancile vor trece tot mai mult operatiunile recurente sub forma digitala: internet banking, mobile banking, ATM-uri inteligente, dispozitive de self-banking. Acest lucru va descongestiona unitatile bancare, angajatii bancilor putand fi mult mai mult concentrati pe activitatile de consiliere. Desigur, investitiile in tehnologie vor incarca bugetele bancilor, in schimb pe termen lung acestea vor avea economii de resurse aduse de noul stil de banking.

Consolidarea sistemului bancar romanesc va continua prin fuziuni si achizitii. Deja de anul acesta s-a conturat in piata preluarea de catre fondul american J.C. Flowers a Bancii Comerciale Carpatica, urmand ca dupa aceea, Piraeus Bank Romania sa fie achizitionata de aceasta din urma (la momentul publicarii articolului negocierile inca se duc). Avand in vedere dinamica pietei din ultimul timp, nu ne-ar fi de mirare sa mai vedem si alte miscari de acest tip.

Evolutiile macroeconomice vor fi, de asemenea, decisive pentru activitaea bancilor romanesti. Dimensiunile deficitelor interne si externe vor avea impact asupra cursului de schimb. Astfel, daca dobanda de politica monetara va ramane la fel de scazuta, in contextul in care aceste deficite se adancesc, vom asista la o devalorizare a monedei nationale in raport cu principalele valute, desigur, cu urmari asupra creditelor acordate in valute. Totul va depinde si de nivelul cresterii economice din anul ce vine. Desigur, o crestere a cosumului, mai ales al populatiei pe seama cresterilor de salarii (in special cele din domeniul bugetar), ar putea fi si un stimul pentru creditare. Si problemele nu se opresc doar aici. Anul viitor este si unul electoral, cand derapajele populiste pot afecta indicatorii macroeconomici.

O alta provocare va fi si relatia cu clientii. Problemele creditarii in franci elvetieni a creat o anume aversiune a unei anumite categorii de clienti fata de banci. Mai mult, unele banci ar putea sa aiba de furca si in anul urmator cu o parte din debitorii in franci elvetieni. Gasirea de solutii pentru ei va fi in continuare una dintre principalele preocupari. Strategiile privind relatia cu clientii vor fi orientate tot mai mult in vederea pastrarii acestora si a consolidarii colaborarii pe termen lung. Greselile trecutului vor trebui reparate si evitate in viitor. Atat clientii, cat si bancile ar trebui sa inteleaga ca unii fata de altii sunt indispensabili. Desigur, bancile nu pot exista fara clienti, dar si cientii, la randul lor, au nevoie de banci solide si eficiente, atat din perspectiva mai larga a sustinerii economiei, dar si cea a imbunatatirii nivelului de trai si a standardelor de viata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *