web analytics

Uniunea Bancara Europeana, element cheie al procesului de consolidare a sistemului bancar (4)

egeorgescu

Elena GEORGESCU, director adjunct al Directiei Gestiunea Crizelor Financiare din cadrul BNR

Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezolutie (MUR)

Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezolutie (MUR) formeaza, impreuna cu Directiva de instituire a unui cadru pentru rederesarea si rezolutia institutiilor de credit si a intreprinderilor de investitii(Directiva BRR), noua viziune institutionala in materia rezolutiei bancare la nivelul UE, acesta avand la baza, asa cum am aratat mai devreme, cadrul unic de reglementare (Sigle RuleBook), explica Elena Georgescu.

Asadar, sa incepem cu cateva repere ce privesc Directiva BRR. Aceasta a fost , aprobata de Parlamentul European (PE) in sesiunea sa plenara din 15 aprilie a.c. si constituie una din cele trei componente ale pachetului de masuri menite sa ridice de pe umerii contribuabililor povara suportarii costurilor ce decurg din salvarea a unei banci aflate in dificultate sau care se confrunta cu dificultati majore. Odata cu aprobarea acesteia, PE s-a asigurat ca, orice potentiala implicare a banului public pentru solutionarea unei banci aflate in situatia mai sus mentionata, este subiect al unui proces foarte strict controlat.

Directiva BRR pune la dispozitia autoritatilor nationale competente instrumente si prerogative comune care le dau posibilitatea de a se pronunta ex-ante cu privire la crizele bancare si, cel mai important lucru, de a solutiona, intr-o maniera ordonata, iesirea din piata a bancilor neviabile. Directiva stabileste o gama de instrumente care pot fi structurate pe trei paliere: pregatirea si preventia, interventia timpurie si rezolutia. Totodata, Directiva stabileste, ca regula generala, obligatia statelor membre de a-si constitui aranjamente de finantare a rezolutiei care sa le permita sa foloseasca eficient instrumentele de rezolutie, cum ar fi: vanzarea institutiei de credit aflata in dificultate majora, institutia “bancii punte“, separarea activelor si “recapitalizarea interna” (engl. – “bail-in“).

Dat fiind scopul prezentului articol, nu voi mai insista asupra primelor doua dintre palierele reglementate prin Directiva BRR (n.n. – pregatirea si preventia, precum si interventia timpurie), dar voi sublinia cateva aspecte propuse prin textul directivei care vizeaza cel de al treilea palier de interventie si anume: etapa de rezolutie. Aceasta intervine atunci cand masurile preventive si cele aferente interventiei timpurii nu au fost de natura a conduce la redresarea situatiei bancii, si, astfel de a se putea evita plasarea acesteia in situatia de a se confrunta cu dificultati majore ori de a fi susceptibila a se confrunta cu astfel de dificultati. In aceasta etapa, daca autoritatea competenta apreciaza ca, raportat la calendarul stabilit, nu exista posibilitatea exercitarii niciunei actiuni care poate contribui la evitarea intrarii in criza a bancii, cu implicatii asupra accesului la functiile cheie si a continuitatii acestor functii, precum si asupra stabilitatii financiare, ori a existentei unor implicatii ce vizeaza integritatea resurselor publice, atunci aceasta trebuie sa preia controlul institutiei de credit si sa initieze, de indata, masuri decisive de rezolutie.

Armonizarea instrumentelor si a prerogativelor de rezolutie, precum si cerinta ca planurile de rezolutie sa fie elaborate ex-ante, reprezinta o garantie a “dotarii” autoritatilor competente din statele membre cu un pachet de instrumente si o foaie de parcurs, care sa faciliteze gestionarea unitara a managementului intrarii unei banci in criza.Asa cum spuneam anterior, o alta zona importanta reglementata prin aceasta directiva vizeaza stabilirea, la nivel national, a unor cerinte privind constituirea de aranjamente de finantare a rezolutiei avand la baza contributii platite de banci proportional cu profilul acestora de risc si cu marimea datoriilor lor, care vor asigura finantarea suplimentara, pentru a se evita, astfel, finantarea deciziilor de rezolutie de catre stat.

In ceea ce priveste Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezolutie, trebuie subliniat ca procesul legislativ aferent acestuia a inceput in 10 iulie 2013, cand Comisia Europeana a emis un proiect de regulament privind stabilirea unor norme si proceduri uniforme de rezolutie a institutiilor de credit si a unor intreprinderi de investitii. Tratatele europene nu cuprind prevederi cu privire la rezolutia bancara.Prin urmare, Comisia a propus infiintarea unui Mecansim Unic de Rezolutie (MUR), in baza acestui proiect de regulament, care are ca si temei juridic articolul 114 al Tratatului de Functionare a Uniunii Europene (TFUE), care permite adoptarea de masuri pentru armonizarea prevederilor nationale care au in vedere stabilirea si buna functionare a pietei unice. In 18 decembrie 2012 s-a ajuns la un acord la nivel tehnic al ministrilor de finante, dupa care au continuat negocierile la nivel de trialog (intre Consiliul Uniunii Europene, Comisie si Parlamentul European).

Dupa trei luni de negocieri, in data de 27 martie 2014, Comitetul Reprezentantilor Permanenti a aprobat, in numele Consiliului, formatul de compromis al proiectului de regulament agreat cu PE, ceea ce a facut posibil ca, in prima sa dezbatere, respectiv in data de 15 aprilie a.c., PE sa aprobe textul acestui pachet legislativ.

“Regulamentul stabileste un set de reguli uniforme si o procedura uniforma pentru rezolutia institutiilor de credit care intra in sfera sa de cuprindere, adica cele din statele membre participante la mecanismul unic de supraveghere. Un aspect foarte important este acela potrivit caruia, toate statele care sunt in Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), in mod automat, vor intra si in Mecanismul Unic de Rezolutie (MUR),. Deci, daca intri in primul pilon, automat intri si in al doilea, la pachet. MUR se va aplica la toate bancile supravegheate de BCE, adica la bancile din MUS si astfel, subliniez inca o data ca acest algoritm este valabil, in acest moment, numai pentru statele membre din zona euro. Pentru a intra in aceasta categorie, statele non-euro trebuie sa solicite intrarea intr-un acord de cooperare stransa cu BCE”, precizeaza oficialul BNR.

Cadrul de reglementare stabilit de Directiva BRR se aplica tuturor statelor membre (din zona euro si celor a caror moneda nu este euro), deci atat statelor membre participante cat si celor neparticipante la MUS/MUR. O serie de prevederi din Regulamentul MUR sunt indentice cu cele din Directiva BRR, dar exista si aspecte din Directiva BRR pentru care au fost necesare modificari vizand asigurarea unei armonizari mai stranse, considerate indispensabile functionarii acestui mecanism.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *