web analytics

Uniunea Bancara Europeana, element cheie al procesului de consolidare a sistemului bancar (1)

egeorgescu

Elena GEORGESCU, director adjunct al Directiei Gestiunea Crizelor Financiare din cadrul BNR

Ideea de constituire a unei Uniuni Bancare, ca parte esentiala a procesului de consolidare a Uniunii Economice si Monetare (UEM) prinde radacini si contururi din ce in ce mai evidente.

Este imbucurator faptul ca suntem contemporanii unei asemenea creatii si meritoriu ca la masa discutiilor participa activ si Romania. Am discutat despre acest proiect capital cu doamna dr. Elena Geoorgescu (foto), director adjunct al Directiei Gestiunea Crizelor Financiare din cadrul BNR. Avalansa de informatii importante si elaborate ne-a convins de importanta subiectului si in consecinta vom continua sa ii alocam spatii importante in paginile revistei noastre.

Istoric

In cadrul Consiliului European din 28-29 iunie, a fost analizat Raportul intitulat “Catre o veritabila uniune economica si monetara” prezentat de presedintele Consiliului European, in cooperare cu presedintii Comisiei Europene, Eurogrupului si BCE si s-a decis demararea unui proces foarte amplu de analiza care sa conduca la realizarea unei veritabile Uniuni Economice si Monetare. In acest context, in cadrul summitului zonei euro din 29 iunie 2012, a fost recunoscuta pentru prima data necesitatea ruperii cercului vicios dintre banci si datoriile suverane, care a condus la reducerea puternica a resurselor fiscale ale statelor din zona euro, fiind privita ca o solutie pentru salvarea bancilor care prezentau un pericol iminent pentru mentinerea stabilitatii financiare. Cum spune un vechi proverb, “Prima cale spre vindecare este recunoasterea“, astfel ca odata cu recunoasterea acestei probleme a fost facut primul si cel mai important pas in ceea ce priveste cautarea unei solutii pentru rezolvarea problemelor existente. . Comisia Europeana a propus o abordare structurata pe trei coordonate: stabilirea unui Mecanism Unic de Supraveghere (MUS), stabilirea unui Mecanism Unic de Rezolutie (MUR) si a unei Scheme Unice Europene de Garantare a Depozitelor.

Astfel , “la data de 12 septembrie 2012, Comisia a lansat un pachet legislativ alcatuit din 2 proiecte de regulament: un proiect prin care i se confereau Bancii Centrale Europene (BCE) prerogative in materia supravegherii si un proiect prin care se modifica regulamentul de constituire a Autoritatii Bancare Europene (EBA), astfel incat sa-i permita acesteia acomodarea functionarii acesteia cu noua viziune a arhitecturii de supraveghere europeana. Fireste ca s-a constituit si un grup de experti iar BNR a avut reprezentanti care au participat la procesul de negociere”, spune oficialul bancii centrale.

Reglementare

Solutia care transpune noua viziune asupra arhitecturii de supraveghere la nivel pan-european, constand in instituirea unui Mecanism Unic de Supraveghere se regaseste in MUS pachetulul de regulamente. Aceasta solutie sunt contribuie la   rezolvarea, slabiciunilor identificate in Raportulelaborat de Grupul De Larosière (publicat in luna februarie 2009) care cuprinde o analiza foarte ampla a cauzelor crizei si a solutiilor care ar putea fi adoptate pentru solutionarea problemelor, intre care se regaseau inclusiv cele legate de zona In scopul aducerii la indeplinire a propunerilor cuprinse in raportul acestui grup, care au privit reforma sistemului de reglementare si supraveghere a pietelor financiare, s-a constituit acest prim pilon al Uniunii Bancare, care vizeaza Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS).

“Decizia de instituire a MUS, care reprezinta o componenta a procesului de consolidare al Uniunii Economice si Monetare, face parte dintr-un concept mai amplu al Consiliului European care are 4 piloni. Primul pilon este cel de constituire a Uniunii Bancare, cu cinci componente: 1. Mecanismul Unic de Supraveghere, 2. Mecanismul Unic de Rezolutie, 3. Schema unica de garantare a depozitelor, 4. Single Rulebook, setul unic de reguli aplicabile sectorului financiar-bancar, 5. Regulile CE in materia ajutorului de stat” structura privita dintr-o perspectiva personala, in care componenta 4 si 5 reprezinta elemente de infrastructura, in timp ce literatura de specialitate surprinde trei componente aferente Uniunii Bancare, respectiv primele trei, acestea avand la baza Setul unic de reguli mentionat, ne explica cu mult tact pedagogic Elena Georgescu.

Pilonul 2 este un cadru bugetar integrat, pilonul 3 reprezinta un cadru integrat de politici economice iar pilonul 4 vizeaza cadrul privind cresterea responsabilitatii democratice. Asa arata noua viziune europeana menita sa rezolve doua lucruri: cauzele principale ale crizei si realizarea unei adevarate Uniuni Economice si Monetare.

Astfel,”Pilonul 1 al Uniunii Bancare, cel prin care se reconfigureaza arhitectura de supraveghere a bancilor la nivel paneuropean, este si cel mai avansat si este esential. Asta si pentru ca domeniul bancar ocupa locul central in sistemul financiar european, in conditiile in care, potrivit Notei de fundamentare a propunerii de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind masurile structurale de imbunatatire a rezistentei institutiilor de credit din UE Doc./ COM (2014)(43) final, din 29 ianuarie 2014, valoarea activelor din sectorul bancar al UE atinge nivelul de 42,9 trilioane euro, reprezentand aproape 350% din PIB- ul UE” explica interlocutorul nostru.

Pilonul 2 este cel care priveste instituirea unui Mecanism Unic de Rezolutie (MUR). “Nu poti sa ai o viziune consolidata europeana despre supraveghere iar iesirea din piata a bancilor neviabile sa se faca la nivel national. Ar fi un non-sens, de aceea trebuie urmata aceeasi viziune. Si acest pilon are doua coordonate: cuprinde un proiect de regulament privind MUR, strans legat de directiva privind cadrul de redresare si rezolutie – “Directiva BRR”. Cele doua acte normative completeaza noua viziune institutionala in materia rezolutiei bancare. Directiva BRR, pune la dispozitia autoritatilor nationale instrumente si prerogative comune care sa le permita sa se poata pronunta ex-ante cu privire la crizele bancare si, cel mai important lucru, sa solutioneze intr-o maniera ordonata iesirea din piata a bancilor neviabile” conchide Elena Georgescu.

Mecanismul Unic de Supraveghere

Cel mai avansat dintre pilonii Uniunii Bancare este primul, vizand infiintarea Mecanismului Unic de Supraveghere (MUS), in cadrul caruia BCE isi va asuma responsabilitatile cu privire la supravegherea directa a bancilor semnificative din statele membre participante incepand cu data de 4 noiembrie 2014, sub rezerva dispozitiilor tranzitorii de la art.33 alin2 ultim para. al Regulamentului UE nr.1024/2013. Pachetul legislativ privind MUS este alcatuit din 2 regulamente, unul prin care i se confera BCE prerogative in materia supravegherii si regulamentul de armonizare a functionarii Autoritatii Bancare Europene (EBA) cu noua viziune de supraveghere la nivelul UE.

“In acest fel, practic BCE preia responsabilitatea de a supraveghea, in mod direct, bancile semnificative din statele membre participante. Regulamentul privind conferirea BCE de prerogative in materia supravegherii nu este aplicabil direct decat bancilor din statele din zona euro, ceea ce este foarte important. Pentru ca in prima etapa, care incepe in 4 noiembrie 2014, vorbim doar despre supravegherea bancilor calificate ca fiind semnificative din statele zonei euro. Exista niste limitari pentru statele non-euro, care privesc faptul ca acestea nu pot beneficia, pe deplin, de alte mecanisme aflate la dispozitia statelor membre a caror moneda este euro.. Limitele vizeaza faptul ca Bancii Centrale Europene nu-i pot fi date prerogative de supraveghere, in mod automat, decat pentru bancile din zona euro. S-a gasit ca alternativa la aceste limite ca statele din afara zonei euro sa poata intra intr-un mecanism de cooperare stransa cu BCE, in anumite conditii. Cert este ca, potrivit noii viziuni, BCE va supraveghea direct bancile semnificative din statele europene participante: in mod automat, pe cele din zona euro, precum si pe cele din statele UE care si-au exprimat intentia de a intra intr-un acord de cooperare stransa cu BCE. In aceasta categorie a bancilor semnificative, asa cum s-au facut pana acum calculele, au fost identificate aproximativ 130 de grupuri bancare, care reprezinta aproximativ 85% din totalul activelor bancare din zona euro. Autoritatile nationale de supraveghere ale acestor state din zona euro vor exercita, in continuare, prerogative de supraveghere, pe doua paliere. Pe de o parte, vor supraveghea direct celelalte banci, adica cele calificate ca fiind nesemnificative, iar in acelasi timp vor sprijini BCE in supravegherea bancilor semnificative, in baza deciziilor acesteia. Oricum ar fi, cert este ca BCE va fi institutia responsabila pentru functionarea eficienta a bancilor din cadrul MUS”, detaliaza oficialul BNR.

Material preluat din revista Piata Financiara aprilie 2014

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *