web analytics

Tag Archives: bani

Revista presei economice- 19 iulie 2013

Isarescu: Salvarea unei banci mari cu banii de la buget costa enorm si devine un atac la democratie
Ziarul Financiar

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu atrage atentia asupra faptului ca noile reglementari europene ridica de pe umerii contribuabililor costul salvarii bancilor, costuri enorme din banii de la buget care ajung sa reprezinte chiar un atac la democratie.

Criza financiara actuala a impus necesitatea unui raspuns eficace in ceea ce priveste managementul iesirii de pe piata a institutiilor aflate in dificultate si in principal a bancilor “too big to fail”. Din pacate problema bancilor prea mari pentru a da faliment nu poate fi rezolvata prin solutia bancii-punte sau a instrumentelor de vanzare de active. De asemenea in cadrul seminarului organizat la BNR, guvernatorul afirma ca “Din fericire, in Romania nu avem banci foarte mari comparativ cu cele internationale. Unele sunt mari comparativ cu economia romaneasca. Noul cadru european va introduce recapitalizarea interna”.

Imposibilitatea economica a contractelor bancare moderne

 Cristian Paun

 Exista o lamentare clara cu privire la cauzele crizelor actuale. Exista si o tendinta clara de ascundere a adevarului si de punere a paturii pe tambal in aceasta privinta. Oricine si orice e mai vinovat de criza actuala decat sistemul bancar si bancile centrale. S-a ajuns pana intr-acolo incat vina e pusa in spinarea sectorului privat care s-a abtinut brusc de la investitii sau de la consum, care refuza cu incapatanare sa mai duca o viata pe creditul bancar oferit cu atata darnicie de catre bancile comerciale. Evident ca necunoasterea cauzelor crizelor financiare duce la tot soiul de propuneri de reforma care mai de care mai ciudate si mai in afara logicii economice (dobanzi cat mai apropiate de zero, bani cat mai globalizati si mai controlati politic, datorii publice scapate de sub control, deficite cat mai mari). Austeritate statului e tot mai incriminata de o lume obisnuita sa isi extraga rente sub diferite forme la umbra statului asistential. Nici pietele si capitalismul nu sunt excluse din boxa acuzatiilor cu privire la criza.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (III)

Jesús Huerta de SOTO
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

6. Euro versus dolar (si lira), Germania versus S.U.A (si Marea Britanie)

Unul dintre aspectele caracteristice ale ultimului boom, finalizat prin Marea Criza din 2008, este, fara indoiala, comportamentul diferit al politicilor monetare si fiscale din lumea anglo-saxona, bazate pe nationalismul monetar si puse in practica de tarile membre ale Uniunii Monetare Europene. Intr-adevar, incepand cu criza financiara si recesiunea economica ce au debutat in anii 2007-2008, atat FED-ul, cat si Banca Angliei au recurs la politici monetare ce au constat in reducerea ratei dobanzii pana la un nivel foarte apropiat de zero, prin emisiunea masiva de mijloace de plata, cunoscuta sub expresia eufemistica “quantitative easing”, prin enorma si continua monetizare directa, cinica a datoriei publice suverane (1). Acestei politici monetare hiperlaxe (in care se intrepatrund recomandarile monetariste si keynesiene) i se adauga energicul stimul bugetar care presupune, atat in Statele Unite, cat si in Anglia, deficite bugetare de aproximativ 10% din PIB (care, fara indoiala, nu sunt considerate suficiente, cel putin de keynesistii cei mai recalcitranti precum Krugman sau altii ca el).

Autopsia unui esec (III)

Gabriel MURSA, Presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Euro si unificarea politicilor fiscale

Evenimentele economice din ultimii ani au condus la o serioasa criza de incredere in moneda unica europeana. Cresterea generalizata a preturilor, tendinta Bancii Centrale Europene de a monetiza deficitele bugetare nationale achizitia directa de obligatiuni guvernamentale, presiunea crescanda pentru sindicalizarea datoriei publice au generat o profunda neliniste pe pietele financiare, ceea ce a condus la o stirbire continua a prestigiului politicii monetare gandite de bancherii din Frankfurt. Pentru a evita prabusirea increderii in aceasta moneda fiduciara, proiectantii politicilor europene au tras concluzia ca succesul masurilor luate de BCE nu poate fi asigurat decat prin unificarea politicilor fiscale. Asadar, o politica monetara unica trebuie sustinuta de o politica fiscala unica.

Macroeconomisti si microbisti

Octavian-Dragomir JORA

Zic unii intelectuali aroganti, printre multe alte arogante, ca nimic nu este mai rar in vestiarul echipelor de fotbal decat cartile, cele de citit. Raritatea in sens statistic este rasturnata de cea economica, fiindca atunci cand apare un asa totem el devine, raportat la nevoile arhetipale ale mingicarului, unul abundent spre nefolositor. Totusi, fotbalistii nu sunt doar vietati animate de instinctul mingii; intelectul lor, disciplinat, poate deveni, de la o faza la alta, ba torent, ba stavilar in calea arabescurilor de driblinguri si caligrafiilor de pase ale talentatilor puri; dupa cum nici consumatorii-spectatori de driblinguri si de pase nu sunt neaparat fiinte rudimentare savurand, gregar, pastise (diluate in prezent) ale reprezentatiilor ludic-letale din antice arene.

In apararea monedei euro: o perspectiva austriaca (II)

Jesús Huerta de Soto
Universidad Rey Juan Carlos, Madrid, Spania

Traducere de Gabriel Mursa, presedintele Institutului Friedrich von Hayek Romania

4. Eterogena si pestrita “coalitie anti-euro”

In randurile ce urmeaza, vom analiza pe scurt eterogenul si pestritul amalgam format din adversari ai monedei euro, care include in randurile sale elemente atat de disparate precum doctrinari ai extremei stanga si ai extremei dreapta, keynesieni nostalgici sau ireductibili gen Krugman si Stiglitz, monetaristi dogmatici, adepti ai cursurilor de schimb flexibile (Barro si altii), adeptii naivi ai teoriei zonelor monetare optime a lui Mundell, sovini terorizati ai dolarului (si ai lirei sterline) si, in sfarsit, legiunea de defetisti confuzi care, “in fata iminentei disparitii a monedei euro”, propun dinamitarea si abolirea ei cat mai rapida (1).

Convergenta/divergenta ciclurilor economice in Zona Euro (12)

Andrei RADULESCU, Senior Investment Analyst SSIF Broker

Convergenta ciclurilor economice ale statelor din cadrul unei Uniuni Monetare constituie unul din criteriile fundamentale mentionate de literatura Zonelor Monetare Optime. Importanta acestui criteriu este relativ imediata. Conform principalelor contributii la aceasta literatura, o convergenta a ciclurilor economice contribuie la cresterea gradului de integrare economica a statelor membre ale unei Uniunii Monetare – o sincronizare mai buna din punct de vedere macroeconomic. Cu alte cuvinte, se poate spune ca acest proces poate determina o transmitere mai eficienta a deciziilor de politica monetara (stabilite de banca centrala a Zonei Monetare), care sa determine o reducere a probabilitatii ocurentei si manifestarii socurilor asimetrice.

Autopsia unui esec – o analiza critica a monedei euro (II)

Gabriel MURSA

3. Euro si libertatea de alegere

O buna parte a umanitatii se bucura, astazi, de avantajele sistemului politic pluralist si de cele ale economiei de piata. Din punct de vedere politic, indivizii pot alege sa fie socialisti (trebuie sa acceptam ca societatea libera cunoaste acest paradox), ecologisti, conservatori, liberali, crestin-democrati, monarhisti sau republicani. Din punct de vedere economic, ei pot decide daca merg in automobile decapotabile sau cu autobuzul, isi pot alege brand-ul hainelor imbracate, pot opta pentru vacante la mare sau la munte, pentru carne de porc sau pentru cea de vita. Omul civilizat poate alege in functie de pret, calitate, marca, dupa cum are posibilitatea de a calatori, practic, fara restrictii. Chiar daca sistemele politice si economice nu functioneaza nicaieri in lume asa cum ar trebui, nimeni din lumea civilizata nu se poate plange ca, in principiu, este lipsit de libertate. Cu toate acestea, inclusiv in cea mai avansata tara din lume, individul nu detine dreptul de a-si alege moneda.