web analytics

Tag Archives: banci

Digitalizarea in banking: intre oportunitati si provocari

B.Capraru

Bogdan CAPRARU – redactor sef

In ultimele decenii activitatea bancara a devenit un domeniu predilect de utilizare a tehnologiei inalte. Complexitatea operatiunilor, mediul competitional si asteptarile in crestere ale clientilor au facut indispensabila utilizarea ei, atat din punct de vedere hardware, cat si software. Avantajele aduse sunt remarcabile, atat pentru banci, cat si pentru clienti: cresterea vitezei de procesare a datelor si de derulare a operatiunilor, accesabilitatea de la distanta, capacitatea de gestionare a unor baze de date complexe si de procesare date, reducerea costurilor etc.

Caracterul retroactiv al legii darii in plata conserva un risc major pentru sistemul bancar

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Legea darii in plata induce un risc major? Ne-au intoxicat, manipulat, indus in eroare cei care au vorbit de asa ceva, se sugereaza in ceea ce se numeste social media. Parerea mea este insa ca riscul major pentru sistemul bancar se pastreaza atat timp cat cea care-l produce e retroactivitatea legii. Trebuie sa fim constienti ca la mijloc sunt niste contracte in derulare, ce nu vor genera consecinte neaparat acum, ci peste 5 – 10 – 15 ani. Ceea ce face – reiterez – ca riscul major sa se pastreze.

De la “Baby-boomers” la “Millennials”. Va fi mobile banking-ul mai mult decat un canal de distributie?

B.Capraru

Bogdan CAPRARU

Tehnologia inalta patrunde tot mai mult in vietile noastre avand implicatii de tip cauza – efect. Astfel, ea vine pentru a ne satisface nevoile, dar, in acelasi timp, ne modifica si comportamentul. Acelasi lucru se intampla si cu banking-ul actual, in raport cu inovatiile tehnologice. Vom asista treptat la schimbari de paradigma, inclusiv in ceea ce priveste “core banking-ul”. Intrebarea care se pune este, pana unde se va merge cu aceste schimbari?

DESPRE BANCI: “SINE IRA ET STUDIO”… (3)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

“Creditarea bancara” ca o activitate de sine statatoare nu a existat practic inainte de 1990, dintr-un motiv foarte simplu: statul era concomitent, in cazul persoanelor juridice, si “banca” si “client” si “creditor” si “creditat” si “imprumutator” si “imprumutat”! Planul Unic de Dezvoltare Economico-Sociala tinea loc de incredere, atat acordarea unui credit, cat si solicitarea lui fiind obligatorii prin lege! In ceea ce priveste persoanele fizice, incre derea era inlocuita cu succes de birocratie, in conditiile in care mai puternica decat dreptul la munca era obligatia de a munci, astfel incat veniturile erau asigurate iar creditorul, fiind chiar sursa acestor venituri, nu avea nici o problema in a retine ratele si dobanda fara nici o zi intarziere.

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (2)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

Recentele dezbateri care anima de luni de zile societatea romaneasca au ca punct de pornire natura si continutul relatiilor creditor-debitor si consemneaza grave acuze privind compor tamentul lipsit de etica, ideal definita de animatori undeva la granita utopicului, al bancilor. Principalul repros adresat bancilor comer ciale este explicit legat de activitatea acestora de acordare a creditelor, astfel incat apare ca justificata intrebarea privind intelegerea co recta si completa a acestei activitati bancare. Fara a da nume si fara a fi necesar acest lucru – evidenta fiind demonstrata de invitatii parlamentari si avocati ai televiziunilor sau de exprimarea acestora in mediul public – natura si continutul actului creditarii consti tuie aspecte tratate cu atata superficialitate incat putem sa-l parafrazam fara a gresi pe Eminescu care, in calitatea sa de jurnalist politic la Timpul, o fi asistat la nenumarate dezbateri similare: «Non idem est si duo dicunt idem!». Chiar asa: atunci cand se vor beste de credite, au toti vorbitorii o reprezentare identica a subiectului?

Politica macroprudentiala si riscul bancar in Europa Centrala si de Est: rolul strategiilor de afaceri ale bancilor

plescau

Ioana PLESCAU

Macroprudentialitatea, sau a fi prudenti la nivel macro, este unul dintre subiectele de interes pe care recenta criza financiara le-a adus in linia din fata a dezbaterilor atat la nivel academic, cat si la nivel practic, al reglementatorilor. Ne propunem o analiza a relatiei dintre politica macroprudentiala si riscul si stabilitatea bancara, cu accent asupra factorilor care influenteaza aceasta relatie. Studiul nostru are in vedere un esantion de 132 banci comerciale, listate si nelistate, din Europa Centrala si de Est, esantion care este analizat pentru perioada 2005-2011. Rezultatele obtinute converg spre ideea ca inasprirea reglementarilor macroprudentiale conduce la scaderea stabilitatii bancare, dar si a profitabilitatii acesteia, conducand, insa, la cresterea volumului creditelor neperformante si a provizioanelor de risc asociate acestora. Studiul a fost elaborat in cadrul proiectului Banking Risk and Financial Stability in Emerging Economies: The Role of Governance and Regulation, PN-II-RU-TE-2014-4-0443 finantat de CNCS – UEFISCDI, avdand ca autori pe Andries Alin., Plescau Ioana., Stoica Ovidiu.

DESPRE BANCI Sine ira et studio… (1)

1603020733_laurentiu_mitrache_leumi-bank

Laurentiu MITRACHE

In vara anului 1346, tatarii asediatori ai coloniei genoveze din cetatea Caffa, Crimeea, pentru a infrange rezistenta eroica a genovezilor, au inceput sa catapulteze peste zidurile cetatii cadavrele propriilor soldati, decedati din cauza ciumei bubonice. Masura a fost eficienta: genovezii s-au urcat in corabii, cu destinatia Messina, in Sicilia. In octombrie 1347 au aparut primele cazuri de boala in Messina. In ianuarie, boala si-a sem nalat prezenta in Genova. Au urmat Marsilia, Valencia, Venetia, Pisa, Florenta. In vara, ciuma era la Paris, iar in 1349 invadase insulele britanice, estul Germaniei si penin sula balcanica. In 1350, Danemarca, Suedia si Rusia au fost afectate la randul lor… Reactiile populatiei au fost extreme de diferite, variind de la panicasi reactii violente la masuri judicioase. Credinta generala era aceea ca Dumnezeu ii pedepsea pe oameni pentru pacatele lor. Grupuri mari de cetateni au recurs la autofla gelare, dar, in acelasi timp, s-au cautat – si gasit! – tapi ispasitori: leprosii au fost izgoniti din asezari, evreii au fost acuzati ca ar fi otravit apa. In septembrie 1348, sub tortura, s-au obtinut probele necesare impotriva evreilor, la Chillon, dandu-se semnalul pentru pogromuri: la Basel, evreii au fost inchisi in custi de lemn si arsi de vii, scene similare avand loc la Stuttgart, Ulm, Speyer si Dresda. Doua mii de evrei au fost masacrati la Strasbourg, iar in Mainz douasprezece mii!

Nimic fara banci

ionut.balan

Ionut BALAN – bloguluibalan.ro

Criza a accentuat, in randurile publicului larg, unele prejudecati negative la adresa bancilor. De la a critica justificat unele aspecte negative s-a ajuns la a se pune exclusiv in carca sistemului bancar toate relele recesiunii, precum si dificultatea de a iesi din ea. Printre altele, s-a repetat pana la satietate ca bancherii iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau inapoi cand ploua (dau imprumuturi cu usurinta cand economia creste si inaspresc conditiile de creditare cand vine criza, agravand-o) si ca bancile pun costurile creditelor neperformante, acordate rau-platnicilor, in sarcina debitorilor disciplinati.