web analytics

Statul isi submineaza finantatorii prin noua lege a insolventei

ionut.balanIonut BALAN – Redactor sef Finantistii

Iadul pavat cu bune intentii: noul Cod al insolventei scurteaza de la trei ani la doar un an durata admisa a procedurii de reorganizare a firmelor cu probleme financiare, reducand astfel sansele bancilor de a mai recupera din imprumuturile acordate acestora

Datoriile catre bugetele statului vor avea prioritate fata de cele catre institutiile de credit, ceea ce, pe langa ca accentueaza problemele cu care se confrunta sistemul bancar, este profund ilogic, devreme ce administratia publica este profund dependenta de achizitiile de titluri de stat ale bancilor si ar avea tot interesul sa nu le creeze acestora probleme de lichiditate.Durata planului de reorganizare a unei firme intrate in insolventa a fost redusa, in noul Cod al insolventei, de trei ori, comparativ cu legislatia anterioara, respectiv de la trei an la un singur an. Mai precis, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi un an de zile, planul de reorganizare putand fi prelungit, in conditii exceptionale, cu pana la 12 luni, dar nu mai mult de doi ani.

Sanse mai mici de recuperare pentru banci

Scopul legiuitorului a fost, cel putin declarativ, unul pozitiv, si anume evitarea abuzurilor firmelor lipsite de onestitate, prin prelungirea la limita a duratei planului de reorganizare. Din pacate, insa, efectul va fi unul negativ asupra celor mai important creditor din economia reala, respectiv sectorul bancar. Asta pentru ca reducerea la o treime a duratei admisibile a planului de reorganizare scade puternic sansele bancilor de a-si recupera, pe cat posibil, banii acordati drept imprumut clientilor persoane juridice intrati in insolventa.

“Noua lege scurteaza foarte mult procedura de insolventa. In conditiile legislatiei anterioare, cand planul de reorganizare se putea prelungi pana la trei ani, bancile aveau mai mult timp sa-si recupereze banii de la datornici, iar acestia de la diversi terti. Acum, sansele de recuperare scad semnificativ, iar problema e mai ales in provincie, unde este foarte greu sa renunti la niste clienti si sa te adresezi altora”, spun manageri din banci.

Statul se baga in fata

Mai mult, potrivit noului Cod al insolventei, statul va avea, din postura de creditor, prioritate fata de banci la recuperarea datoriilor de la firmele ajunse in insolventa. Mai precis, datoriile fata de bugetele statului vor figura, la masa credala, imediat dupa cele fata de salariati. Faptul ca statul se autoimpune ca prioritar in fata bancilor la masa credala este ilogic, nociv si nedrept din cel putin doua puncte de vedere.

In primul rand, foarte multe din firmele care intra in insolventa ajung in aceasta situatie ca urmare a inaspririi semnificative a fiscalitatii odata cu criza. Cu alte cuvinte, principalul vinovat pentru insolventa acestora este chiar statul. In plus, administratia publica este profund dependenta de achizitiile de titluri de stat ale sistemului bancar si ar avea tot interesul sa nu le creeze bancilor probleme de lichiditate, reducandu-le sansele de recuperare a banilor acordati drept imprumut firmelor ajunse in insolventa.

 Cine va putea propune planul de reorganizare

Planul de reorganizare va putea fi propus de debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor companiei, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv al creantelor, de administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv al creantelor sau de unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.

Noul Cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori. Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesitatea intrunirii acordului creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *