web analytics

Romania si Optimizarea. Un duet incalcit.

Ionel Timisan

Pornind in anul 2013, am inceput activitatea cu un an nou, cu un aer proaspat, cu obiective noi, dorinte noi, sperante noi si probleme vechi. Problemele, si anume, cele vechi, arhicunoscute, ce tin de optimizare, rentabilizare, eficientizare, etc. si o organizare mai buna a mediul economic din Romania, par sa se tina de noi precum capusa de piele iar uneori pot fi si fatale. Iar odata ce si-au facut intrarea problemele in viata noastra, parca au o vointa a lor si se impotrivesc puternic ca sa nu mai plece, indiferent de eforturile pe care le facem (sau nu). Din aceasta cauza, chiar daca am pornit la drum in 2013, cu sperante noi in minte, ducem in spate aceleasi probleme (chipurile) nerezolvabile iar, drept rezultat, frustrarea ce o purtam in suflet parca este tot mai mare. Iar pentru a se intelege la cel fel de probleme se face referire in acest articol, in randurile de mai jos, vom prezenta o “experienta romaneasca” ce nu trebuie luata ad literam ci ca un exemplu de “asa nu” si care sa ne impulsioneze sa ne organizam mai bine, sa fim mai eficienti si sa gasim solutii.

Experienta romaneasca. In perioada recent apusa, din motive obiective, a fost necesara ridicarea certificatul de cazier judiciar de la sectia de politie. Experienta ce s-a desfasurat in felul urmator:

La sectia de politie: Dupa deplasarea catre sectia locala de politie, aflam ca doar in orasul vecin se elibereaza caziere judiciare iar asta se intampla doar 2 ore pe zi, pe parcursul diminetii. Si, evident, cele doua ore deja trecusera. Se amana totul pentru ziua urmatoare.

Ziua urmatoare: La inceputul zilei ce a urmat, a avut loc deplasarea catre sectia de politie din orasul vecin cu speranta ca acel cazier judiciar va putea fi ridicat. Surpriza a constat in faptul ca Vinerea nu se elibereaza astfel de caziere, drept urmare a fost primita recomandarea de a reveni in ziua de Luni.

Luni: La intoarcerea din ziua de Luni, la sectia de politie, a fost facuta precizarea de catre agentul prezent la datorie ca nu se lucreaza datorita sarbatorilor de iarna. Si-a cerut iertare pentru greseala comisa de colegul sau si a oferit o noua recomandare de a reveni dupa o data anume iar pentru a fi sigur ca experienta viitoare va decurge normal, a dorit sa sublinieze si care sunt documentele necesare pentru ridicarea cazierului judiciar (cartea de identitate in original, cerere tip – se procura de la un xerox din apropiere, taxa 10 lei – se achita la trezorerie, timbru 2 lei – se ridica de la posta).

Dupa enumerarea facuta de catre agent, este pusa urmatoarea intrebare cu o foarte mare naivitate: “Pot sa platesc aceste taxe aici? In numerar sau cu cardul?” Intrebari la care raspunsul a venit taios si sarcastic “Cu cardul?!?! Dar ce, noi suntem supermaket?”. Acest raspuns, a venit ca o reamintire asupra faptului ca locuim intr-o tara unde modernizarea institutiilor statului, are loc mai greoi iar miscarea lor din cramponarea in care pot fi gasite si in prezent, este foarte dificila.

Documentele necesare: Pentru a indeplini obiectivul propus, acela de a ridica un certificat de cazier judiciar de la sectia de politie, a fost necesara parcurgerea drumurilor ce se impuneau pentru a aduna documentele respective. Primul document (cererea tip) nu poate fi oferit de biroul ce elibereaza cazierele judiciare, acest document se ridica contra cost de la un chiosc dubios de prin piata din vecinatate. Al doilea document (taxa 10 lei) se achita la trezoreria locala, trezorerie ce se afla in partea cealalta a orasului. La trezorerie, un functionar a compleaza de mana si stampileaza chitanta iar alt functionar, de la alt ghiseu, stampileaza si semneaza pentru a doua oara si a incaseaza cei 10 lei. Timbrul fiscal de 2 lei se ridica de la posta. Dar si acolo surprizele nu au lipsit, posta fiind mutata recent, cu totul, in alta cladire, in alta locatie.

De la utopie la optimizare

Relatarea de mai sus are rolul de exemplu necesar pentru a pune accentul pe imaginea de fond si pe faptul ca sistemul de stat trebuie sa se reorganizeze intr-un mod eficient astfel incat pierderile suferite, sa fie cat mai mici. Daca pe tot parcursul experientei de mai sus, am avut ocazia sa intalnim 7 persoane (3 reprezentanti ai Politiei Romane, 2 reprezentanti ai Trezoreriei, 1 reprezentant al Postei Romane si 1 vanzatoare), numarul acestora si implicit costul salarial cu acestia, pot fi reduse daca incasarea celor 2 taxe (10 lei si 2 lei) s-ar face intr-un singur loc si intr-un mod simplu si/sau electronic. Daca tot platim taxe, de ce nu le putem achita intr-un singur loc pe toate? Pe de alta parte, drumurile facute de cetateni catre usile statului trebuie reduse semnificativ. Se impune aceasta eficientizare deoarece nu sunt putine cazurile unde pentru o hartie, pentru o semnatura si o stampila, cetatenii, organizatiile, companiile s.a.m.d., trebuie sa bata la nenumarate usi si sa faca nenumarate drumuri, lovindu-se de functionari si proceduri ale statului contraindicate pentru buna desfasurare a procesului economic general.

 Concluzie

Recomandata este accentuarea masurilor necesare pentru o dezvoltare durabila si exploatarea judicioara a proceselor de management al asteptarilor, in ceea ce priveste calitatea si efectul obiectivelor si a rezultatelor. Preocuparea noastra pentru progres este conjunctural obligatorie. Trebuie sa remarcam ca este de prima necesitate, detasarea noastra fata de fatalismul nostru mioritic, ce ne este specific multora dintre noi, si evidentierea nevoii temeinice de a realiza schimbari puternice de directie si mentalitate.

Functionarea statului pe sistemul “Patru functionari lucreaza. Unul completeaza, al doilea semneaza, al treilea stampileaza si al patrulea incaseaza.”, nu mai este dorita pe viitor deoarece poarta ingrijoratoare trasaturi fataliste.

Cele mentionate sunt factori decisivi vizavi de modernizarea si progresul Romaniei in contextul in care nu mai avem comunism, nu mai traim vremurile tulburi din anii `90, nu mai avem mineriade, am intrat in NATO, am intrat si-n UE, avem si fonduri – mai multe sau mai putine, garantate sau nu, nerambursabile sau ba, a trecut sfarsitul apocalitic din 2012, a trecut si anul alegerilor, in mare parte a trecut si criza, avem si frunte politica noua. s-a apreciat si cursul. Ce mai dorim, o alta scuza?

Doar o scuza noua ne lipseste si pentru 2013, o scuza noua care sa ne salveze de impovaratoarea responsabilitate de a ne elucida propriile ambiguitati din economia romaneasca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *